Echivalenta

Clienții bancari educați înseamnă stabilitatea sistemului

Menținerea disciplinei financiare este o condiție sine qua non pentru păstrarea stabilității sistemului bancar. Rata creditelor neperformante produsă de actorii economiei reale, de 22,55% la luna februarie 2014, afectează indicatorii de performanță ai băncilor, în special în relația cu investitorii care pot interpreta defavorabil stabilitatea și credibilitatea sistemului bancar. Necesarul sporit de provizioane pentru acoperirea pierderilor afectează profitabilitatea și creditarea.

Direcționarea banilor în creditare este afectată de lipsa de încredere în condițiile în care până acum 1 leu din 5 lei acordați ca și credit nu s-a mai întors. Se perfectează cadrul prin care băncile vor proceda la eliminarea din bilanț a creditelor neperformante (write off) pentru care nu există așteptări rezonabile de recuperare, dar care sunt integral provizionate. Rata creditelor neperformante ajustată ar fi de 17,41% prin eliminarea din bilanț a creditelor neperformante integral provizionate.

Considerăm că ar trebui evitată orice propunere legislativă care ar afecta disciplina de creditare și unde aplicabilitatea legii depinde de buna credință, mai ales acum când economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar și de resurse pentru creditare. „Opinia” unora de genul „lasă că băncile au bani, au de unde să plătească” ar trebui documentată. Rolul băncilor este de intermediar, grija acestora fiind plasamentele milioanelor de deponenți pe care le rulează în creditare. Nici de profitabilitate ridicată nu se poate vorbi. Sistemul bancar a marcat trei ani consecutivi de pierderi în perioada 2010-2012, în anul 2013 fiind înregistrat un profit redus. Vorbim de un rezultat net de 110 milioane de euro în condițiile în care băncile au intermediat prin credite echivalentul unei treimi din PIB-ul României.

Ar trebui schimbată optica. Acum tratăm efectul și nu cauza. Recâştigarea încrederii actorilor din mediul de business nu poate veni fără întărirea disciplinei financiare. Care poate fi gradul de realizare fără o educație financiară corespunzătore? Pe zona consumatorilor, educația financiară precară înseamnă fie riscuri enorme asumate fie excluziune financiară și, implicit, socială.

În România, ponderea populației nebancarizate este de 52,3%, față de 0,6% în Austria, 0,8% în Germania și 1,3% în Franța, potrivit raportului „Consumer trends – 2014” publicat de  Autoritatea Bancară Europeană.

Băncile sunt resposabile în sens pozitiv pentru cunoștințele de educație financiară pe care le-au dobândit românii care au ales să le treacă pragul.

Numărul persoanelor îndatorate la bănci şi IFN este de 4,31 milioane, ceea ce înseamnă că 43% din populația activă este îndatorată. Soldul creditului acordat populaţiei este de 23 miliarde euro. Vulnerabilitatea există. 30% din gospodăriile populaţiei din România erau supraîndatorate în 2011, plasând ţara noastră în extrema superioară alături de Bulgaria şi Grecia, media la nivel UE fiind de 11,4% potrivit unui studiu al Comisiei Europeane. 90% dintre respondenţi au indicat factorii macroeconomici ca fiind determinanţii principali pentru apariţia supraîndatorării: şomajul, nivelul salariilor, evoluția cursului de schimb. Supraîndatoararea este o consecinţă a unui optimism exagerat, amplificat de anii de boom economic.În schimb, 20% din volumul creditelor totale acordate de bănci sunt restructurate.

Asociația Română a Băncilor este favorabilă ideii de apropiere și de concentrare a atenției către client și de creștere a conștientizării. Educația financiară promovează o relație echilibrată între clienți și bănci, la nivel micro, iar la nivel macro clienții bancari educați asigură stabilitatea sistemului. Impactul pe termen lung al promovării educaţiei financiare constă în reducerea numărului persoanelor excluse social, consumatori informați sistematic şi protejati, schimbarea mentalităţii românilor în privința banilor ținuti „la saltea”,  creșterea surselor de creditare care vor contribui la dezvoltarea economică a României şi, implicit, la stabilitatea sistemului bancar.

Asistăm la o serie de reglementări europene care impun o mai mare transparență în activitatea de creditare și nu numai. Constângerea prin reglementare este insuficientă fără o informare corespunzătoare, astfel că educația financiară și implicit conștientizarea ar trebui să câștige prioritate, abordarea proactivă fiind de altfel și pe ordinea de zi a întâlnirilor G20. Este necesară demararea unor programe naţionale, prin implicarea statului, care să conducă la o înţelegere adecvată a fenomenului financiar – bancar. După modelul din UK și Cehia. Educaţia financiară înseamnă responsabilizare.

Comunitatea bancară susţine iniţiativele şi contribuie activ la îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiar bancară a consumatorilor. Obiectivul este dezvoltarea receptivităţii pentru domeniul financiar-bancar prin promovarea unor comportamente, crearea unor deprinderi şi atitudini care permit asumarea responsabilităţilor de natură financiară. Prin eliminarea provocărilor aduse sistemului bancar, consumatorii vor putea beneficia de servicii bancare la prețuri competitive și companiile din România vor putea concura cât mai eficient posibil pe piețele externe.