Sistemul bancar românesc cunoaște o evoluție pozitivă – atât din perspectiva cifrelor, cât și din perspectiva indicelui de încredere în economie al populației, deși contextul european al ultimilor ani a fost mai puțin prielnic cu băncile. Asociația Română a Băncilor, instituție cu o tradiție de 27 de ani, și-a asumat pe deplin efortul de susținere a păstrării climatului economic stabil și a condițiilor de creștere economică, fiind principalul partener al autorităților pe marginea priorităților guvernamentale, a provocărilor prezente și previzibile ale industriei bancare din România. Ne-am asumat acest rol activ prin dialogul deschis și constructiv cu toți factorii de decizie instituțională și cu mediul de afaceri, tocmai pentru a crește impactul pozitiv al industriei bancare asupra climatului economic și social.
Consolidarea poziției ca partener de dialog și consultare pentru autorități nu este lipsită însă de provocări. Anul acesta au fost încercări succesive de a împinge industria bancară să iasă din starea pro-activă și să se îndrepte către cea defensivă, fiind necesar să se reamintească mediului socio-economic menirea industriei în interiorul societății. Este rolul nostru, al ARB, de a prezenta onest și obiectiv, decidenților politici și nu numai, poziția și argumentele industriei bancare față de seria de inițiative legislative ce privesc industria financiar bancară și posibilul lor impact fundamentat prin studii realizate de consultanți de prestigiu. Aceste studii sunt, de altfel, absolut esențiale pentru argumentarea unor astfel de inițiative legislative. Pe tot parcursul dezbaterilor, s-a auzit în spațiul public vocea comunității bancare tocmai pentru a evita propagarea unor efecte nedorite precum o încetinire a creșterii economice, o scădere a consumului și investițiilor, cât și o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct și imediat. După ce am parcurs un traseu cu cea mai mare viteză din Uniunea Europeană, și mă refer aici la capitolul reducerii creditelor neperformante, am putea asista, prin aplicarea acestor inițiative legislative, la un recul pe această zonă a scăderii nivelului de neperformanță la nivelul industriei. Sistemul bancar românesc a aplicat măsuri drastice de reducere a portofoliilor de credite neperformante, fiind în prezent la aproape un sfert din nivelul de neperformanță din urmă cu patru ani, mai exact la 5,71% în luna iunie 2018. Promovarea acestor inițiative, care în runda a doua produc o serie de efecte nedorite, intră în contradicție cu demersurile realizate la nivelul Uniunii Europene pentru soluționarea nivelurilor ridicate de credite neperformante și curățirea bilanțurilor băncilor, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice. Cunoaștem cu toții că diferențele mari în ceea ce privește standardele de reglementare adoptate de statele membre contribuie la fragmentarea pieței unice, ceea ce afectează libera circulație a capitalurilor și a serviciilor în interiorul Uniunii Europene. Acestea conduc la o concurență insuficientă și încetinesc dezvoltarea unei piețe secundare funcționale a creditelor bancare. La nivel general, lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.
Sistemul bancar și-a demonstrat reziliența la factorii externi și interni regăsindu-și profitabilitatea și atractivitatea investițională, având astăzi o stabilitate structurală avansată, fiind în același timp unul din cele mai bine capitalizate sisteme bancare europene. Indicatorul de solvabilitate la nivelul României se situa la 20,07% în luna iunie 2018. Industria bancară din România a traversat criza financiară globală fără ca statul român să contribuie în niciun fel la eventuala salvare a unor bănci, așa cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene. În ultimii 10 ani, aportul acționarilor la capitalul social al subsidiarelor bancare care operează în România a fost de circa 4 miliarde de euro. Într-o abordare pro-activă, la nivelul sectorului bancar, sunt trei piloni pe care ne concentrăm: incluziunea financiară (doar 58% în România în comparație cu peste 90% la nivel european), agenda digitală (ultimul loc în Europa pe baza indicelui DESI, dar cu un loc 2 privind conectivitatea de mare viteză) și educația financiară, unde România ocupă ultimul loc în UE 28. Este necesară creșterea creditării în condițiile în care România înregistrează o serie de decalaje în raport cu statele membre ale UE ceea ce fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse precum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale și creșterea migrației. Îngrijorătoare sunt procesul de dezintermediere financiară și fenomenul emigrației cu consecințe directe și ample asupra evoluției economiei României. Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB plasează țara noastră pe ultimul loc în UE cu 26,4%, în timp ce ponderea activelor bancare în PIB se află la 50%, la nivelul UE fiind de 255%, iar în zona euro de 288%. Fenomenul emigrației a atins un nivel îngrijorător, de 15% din populația țării, respectiv 25% din populația activă. Creditarea bancară în România are un potențial de creștere ridicat, în special pe zona societăților comerciale, cu efecte benefice la nivelul economiei per ansamblu, însă sunt necesare eforturi comune ale industriei bancare susținute de factorii de decizie. Trebuie identificate acele reglaje fine care să permită creșterea capacității firmelor să devină bancabile și să-și extindă activitatea. Atingerea obiectivului comun de creștere a bunăstării economice se poate face prin creșterea creditării, pe baze sustenabile. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creștere economică și, pe termen lung, nu putem să avem creștere economică dacă nu încercăm să resincronizăm ciclul de creștere economică cu ciclul financiar, de creștere a intermedierii financiare. În continuare evidențiez câteva domenii în care demersurile ARB generează o valoare adăugată mare în relația cu clienții băncilor și mă refer punctual la programele de educație financiară și o nouă abordare de relaționare a industriei bancare transpusă în Codul de Conduită. Sunt notabile progresele înregistrate în planul educației financiare, în ultimul an, când ARB alături de stakeholderii sistemului financiar au livrat publicului „Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare” primul instrument de educație financiară ce conține o sinteză de concepte din piața bancară, piața de capital, asigurări, pensii și leasing. Suntem onorați ca asociație a industriei bancare să fim printre cele cinci instituții, din care patru reprezintă autorități publice, care vor elabora Strategia Națională de Educație Financiară a României.
Acest parteneriat este mai mult decât necesar de vreme ce studiile arată că doar 1 din 5 adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, plasând România pe ultimul loc în Europa, cu o rată a educației financiare de 22%. Lipsa educației financiare a populației reprezintă, la rândul său, un obstacol în calea creșterii creditării, dar și a dezvoltării economiei. Deși în creștere, România are printre cele mai scăzute niveluri ale bunăstării din Uniunea Europeană, iar soluția este tratarea cauzelor care plasează țara noastră pe această poziție. Exprimat în puterea de cumpărare standard PIB/capita a ajuns la 63% în 2017 față de 49% în 2008. Reglementarea activității bancare în conformitate cu standardele și practicile bancare prudente și sănătoase dezvoltate la nivelul industriei bancare, reprezintă pentru ARB un alt obiectiv important. În acest sens, noul Cod de Conduită, adoptat anul acesta de comunitatea bancară, pune accent pe respectarea principiilor eticii bancare în raport cu toți stakeholderii sistemului bancar și pe protecția consumatorului, inclusiv pe o mai bună conlucrare cu debitorii consumatori care se confruntă cu dificultăți financiare. Codul de Conduită al industriei bancare, care revizuiește Codul de Etică Bancară aprobat în anul 2009, urmărește creșterea atenției acordate intereselor clienților în relația cu băncile și a încrederii publice în sistemul financiar-bancar, prin uniformizarea standardelor de integritate și etică aplicabile între bănci și stakeholderi. Sunt reglementate, într-o abordare completă, de 360 de grade, relațiile inter-bănci, dintre bănci și clienți, dintre instituțiile de credit și autorități, dintre acestea și angajați, și între angajații din cadrul sistemului bancar. Se creează astfel un cadru unic, transparent și predictibil de desfășurare a activităților de relaționare internă și externă a sistemului bancar. În ceea ce privește tema recâștigării încrederii, suntem pe un un trend pozitiv, important fiind ca vocea detractorilor industriei să fie izolată de cea a profesioniștilor care prezintă argumentat situația, tocmai ca percepția construită pe niște așteptări administrate greșit să nu țină loc realității obiective.
Băncile au învățat și anul acesta din lecțiile inițiativelor legislative, dar toate acestea implică și costuri, inclusiv de imagine. Se impune o responsabilitate mai mare și poate și noi bancherii ar trebui să fim mai prezenți cu poziția noastră în interiorul cercului decizional pentru a contribui la construcția percepției pe baza unei informări corecte. Privind în perspectivă, preluarea în premieră de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019 constituie, fără îndoială, un eveniment cu multiple relevanțe. La o distanță de mai bine de 10 ani de la accederea în cadrul comunității europene, România va avea astfel un mandat limitat ca orizont de timp, dar nelimitat din punct de vedere al oportunităților pe care potențial le avem prin prezidarea Consiliului Uniunii Europene. România se va afla în punctul nodal al deciziilor de la nivelul Uniunii Europene și va avea un cuvânt decisiv în stabilirea agendei poziției și priorităților de dezvoltare a spațiului comunitar, cu impact direct asupra a 500 de milioane de cetățeni europeni, inclusiv a aproximativ 20 de milioane de cetățeni români. Președinția este, înainte de toate, un exercițiu de responsabilitate pentru România – o provocare și, totodată, o oportunitate de a da dovadă de cumpătare în discurs și viziune.
Doresc să adresez mulțumiri tuturor partenerilor, conducerilor băncilor, membrilor Comisiilor de specialitate și executivului ARB pentru deschidere și pentru contribuția la dezvoltarea economiei României și creșterea bunăstării economice.
Sergiu Oprescu,
Președintele Consiliului Director Asociația Română a Băncilor