Dacă anii trecuți ne-au testat reziliența, punctual, pe zone ale economiei, anul 2020 ne-a depășit “estimările”, un an aflat oricum sub influența neliniștilor geopolitice, a strâns în fața unei hărți de parcurs toți factorii decizionali, politici și privați. Suntem alături, de la mic la mare, pilotând economii intrate pentru prima oară în cea mai mare carantină din istoria lumii moderne, în fața unui inamic observabil la microscop cu impact simetric și simultan pe toate canalele economiei: cerere, ofertă, fiscal și financiar.
Traversăm o criză sistemică cu un impact puternic în economii, pe burse și social. Noi, sistemul financiar românesc, am intrat în criză cu o sumă de puncte tari pe care nu le-am mai avut niciodată și care fac ca sistemul bancar să fie parte a soluției și nu a problemei.
Ne uităm la indicatorii de soliditate și stabilitate ai sistemului bancar din România care se plasau peste mediile europene, indicatorul de lichiditate imediată era de aproape 44% la finalul anului 2019, în timp ce rata fondurilor proprii, de capitalizare a industriei bancare, atingea nivelul de 22%. Stabilitatea și soliditatea sectorului bancar s-au menținut și în actualul context pandemic, indicatorul de solvabilitate măsurând 22,76% la jumătatea anului, iar partea de neperformanță a scăzut foarte mult, în apropierea mediei europene.
Un alt lucru pe care sistemul l-a făcut bine este că a susținut suspendarea la plată a ratelor, oferind o gură de oxigen vitală clienților.
Peste 22% din creditul neguvernamental pe segmentul persoanelor fizice și 28% pe zona corporate se află sub incidența acestui moratoriu, după cum ne arată datele publice, procente ce nu pot fi considerate nesemnificative, cu impact asupra sistemului. În plus, în perioada primelor șase luni de pandemie, statistica arată că băncile au acordat credite în valoare de 38,5 miliarde lei, această cifră reprezintă 14% din soldul creditului neguvernamental.
Rememorând citatul lui W. Churchill “Never let a good crisis go to waste”, ne uităm și la efectul pozitiv cel mai important generat de criza pandemică, reprezentat de accelerarea digitalizării prin automatizarea și robotizarea proceselor bancare, care vor conduce la scăderea costurilor sale, prin extensie și la procese operaționale reziliente.
Dezavantajul pe care îl avem prin comparație cu celelalte state, și anume amprenta relativ modestă a sistemului bancar, exprimată prin nivelul intermedierii financiare, de doar 25%, devine brusc avantaj; este foarte bine că suntem o piață cu amprentă financiară relativ mică.
Avem capacitate mare de creștere, avem un sistem bancar care ar avea posibilitatea să țină asupra sa mai mult credit decât angajează în clipa de față, însă trebuie să creștem în segmentele care vor avea un impact pozitiv în economie.
Viitorul se scrie aici și acum, deciziile pe care le luăm în acest an au impact pentru următoarele exerciții financiare. Este o confruntare între incertitudinile pe care ni le-a rezervat și ni le rezervă criza generată de COVID-19 și modelarea viitorului sub amenințarea facturii economice a crizei, folosind ustensilele pe care le avem la dispoziție la nivel social, economic și politic. Actorii principali pe hartă sunt modul de răspuns la ce urmează și strategiile sustenabile.
În perioada următoare trebuie să distingem între factorii pozitivi și factorii negativi care ar putea să ne afecteze. Principalul factor negativ pe care sistemul bancar îl are în analiză și în evaluare în clipa de față este creșterea riscului de credit. Acesta se poate manifesta printr-o neperformanță mai mare și printr-o creștere a nivelului de provizionare pe care sistemul bancar va trebui să și-l asume în următoarea perioadă de timp.
Contracția economică este un alt factor negativ, care ne va conduce imediat la o afectare a încrederii, atât pe componenta de persoană fizică, cât și pe componenta de persoană juridică, din punct de vedere al investițiilor. Am intrat într-un ciclu de deteriorare a încrederii în economie, lucru pe care noi l-am mai observat în perioada 2010-2014.
Până la debutul pandemiei, România a traversat o perioadă de expansiune economică, în trend cu evoluțiile în plan european. Însă niciun stat nu este imun la influențele generate de contextul actual.
Paradoxul este că anul acesta intermedierea financiară e posibil să crească în România datorită efectului de bază. Creșterea creditării, coroborată cu scăderea PIB-ului vor avea ca efect o creștere a intermedierii financiare în 2020, însă, ținând cont de toate elementele de context, este foarte important ce vom face anul viitor, astfel încât panta revenirii economiei să fie cât mai abruptă. Un pas necesar pentru susținerea creșterii intermedierii financiare este modernizarea economiei și a societății românești pe bani europeni. A doua temă importantă este digitalizarea de structură la nivelul întregii societăți. A treia temă este predictibilitatea și competitivitatea cadrului legislativ, iar al patrulea element ar fi să identificăm la nivel național care sunt direcțiile de investiții pe care trebuie să le facem pentru a accelera revenirea economică a României. Atenția și eforturile pentru 2021 trebuie canalizate către zonele unde avem efectul cel mai rapid și tracțiunea cea mare pentru economia românească.
În acest context, Asociația Română a Băncilor (ARB), cu cele aproape trei decenii de existență, își asumă un rol activ în calibrarea alături de autorități a măsurilor adecvate pentru revigorarea economiei. Indiferent de perturbațiile apărute, care ar fi de dorit să nu fie amplificate prin măsuri legislative neoportune, industria bancară rămâne partenerul statului român, al populației și al companiilor.
La nivelul societății avem idei și priorități, dintre care unele sunt convergente pentru o mare parte din societate, iar altele mai puțin. Obiectivul nostru comun este cadențarea pașilor pentru optimizarea măsurilor care ajută revenirea economică.
Închei aici prin a menționa că suntem alături de toți partenerii de dialog, de conducerile băncilor, de membrii afiliați, ai Comisiilor de specialitate și de executivul ARB, cărora le aducem mulțumiri pentru deschidere și pentru contribuția la dezvoltarea economiei României și creșterea bunăstării economice.
Sergiu Oprescu,
Președintele Consiliului Director Asociația Română a Băncilor
Educație financiară 
Evenimente 
Proiecte 
Organisme naționale și internaționale