Sistemul bancar din România

Sistemul bancar românesc a traversat primul an al pandemiei COVID-19 cu o serie de puncte forte. Soliditatea sistemului bancar, absorbția problemelor de lichiditate ale clienților, creșterea creditării pe baze sustenabile, accelerarea digitalizării și un avans mare al economisirii sunt punctele tari ale sistemului bancar în acest context pandemic. Încă de la debutul pandemiei, indicatorii de soliditate ai sistemului bancar au permis o abordare proactivă, de absorbție a problemelor clienților și de creștere a creditării într-un ritm susținut. Indicatorul de solvabilitate al sistemului bancar se plasa la 25,14% la finele lunii decembrie 2020, cel mai ridicat nivel al solvabilității din 2007 (din ultimii 13 ani). În luna iunie 2021, indicatorul de solvabilitate era de 23,88%, de trei ori peste minimul admis de 8%. Datele BNR arată că indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-a majorat la 279% în martie 2021, în condițiile în care media UE este de 173,7%.

Datele privind creditarea indică un avans al creditului neguvernamental cu 5,5%, la nivelul anului 2020, până la 282 miliarde lei (58 mld euro), în condițiile în care economia s-a contractat cu 3,9%. Creditele noi acordate companiilor și populației s-au cifrat la 84 miliarde lei anul trecut și ocupă o pondere de aproape o treime în soldul creditului neguvernamental. Creditele noi intrate în economie în 2020, într-un singur an, ocupă o pondere de 8% în PIB. Astfel, în mod paradoxal, am asistat la creșterea gradului de intermediere financiară la 26,8% în 2020, de la 25,3% în 2019. Gradul de intermediere financiară a revenit pe creștere, după ce a scăzut de la nivelul de 40% în 2011 și sperăm ca acest trend de creștere să se mențină. În acest sens, a fost înființat un grup de lucru împreună cu Banca Națională a României care are ca obiectiv creșterea gradului de intermediere financiară pe baze sustenabile prin eliminarea barierelor. Gradul de intermediere financiară este cel mai redus comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, în timp ce în țările din regiune, nivelul era mai mare în Ungaria (35%), chiar și aproape dublu în Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), iar media europeană a indicatorului era de 92%.

Tendința de creștere a creditării s-a menținut și în luna iulie, avansul creditului neguvernamental fiind de 12,6%, în ritm anual, până la 306 miliarde lei, fiind cea mai mare viteză de creștere a creditării de la debutul pandemiei. Pentru anul 2021, creditarea este așteptată să înregistreze un ritm de creștere mai alert comparativ cu nivelul raportat pentru anul trecut. Băncile iau în calcul o creștere a creditului neguvernamental de 8% în perioada decembrie 2020-decembrie 2022. Conform strategiilor, creditarea ar urma să se accelereze în special la nivelul segmentului companiilor nefinanciare. La nivelul acestora sunt în continuare vulnerabilități

legate în special de numărul mare de firme cu capitaluri proprii sub limita reglementată și disciplina laxă la plată. Într-un efort conjugat și cu autoritățile statului, prin efectul moratoriului legislativ, precum și prin măsuri individuale, băncile au soluționat 686.500 de cereri provenite de la clienți la nivelul întregului an 2020, în această statistică fiind incluse și măsurile de amânare la plată a dobânzilor pentru cardurile de credit. Aproximativ 67% din totalul soluționărilor la nivelul anului 2020 s-au realizat în baza măsurilor individuale adoptate de bănci pentru sprijinul clienților, iar restul de 33% în baza moratoriului legislativ.

Băncile din România au primit 20.800 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor, de la clienții persoane fi zice și juridice, în perioada 1 ianuarie-15 martie 2021, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.

Aproximativ 96% dintre aceste solicitări au fost depuse de persoanele fi zice, restul de aproape 4% fiind înaintate de companii, respectiv 800 de cereri. Clienții ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia generată de pandemie, care se calificau la condițiile prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 227/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, au transmis solicitările către creditori, până cel mai târziu la data de 15 martie 2021, inclusiv.

România a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre țările europene, reducerea fiind de aproape 6 ori în 7 ani, până la 3,83% la finele lunii decembrie 2020. Potrivit studiului de impact realizat de KPMG Advisory, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 2,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 22,6 miliarde lei.

Unul dintre riscurile identificate la nivelul acestui an este cel al creșterii ratei creditelor neperformante. Rata creditelor neperformante a fost în luna iulie 2021 de 3,71%. Rata creditelor neperformante pe segmentul companiilor s-a diminuat de la 7,2% la 6,6% în 2020, însă pentru perioada următoare, este de așteptat ca riscul de credit pe această zonă să se majoreze. Suspendarea ratelor din primul trimestru, politicile de susținere a clienților care întâmpină dificultăți implementate proactiv de bănci, ca și creșterea economică mai puternică decât se anticipa, ar putea permite evitarea scenariului unei majorări semnificative a acestui indicator.

Structura și dinamica anuală a pasivelor sectorului bancar (%) ; Sursa: BNR Structura și dinamica anuală a activelor sectorului bancar (%) 38 În plan național, vom asista la adaptarea cadrului legislativ la Planul European de acțiune pentru prevenirea formării unui nou val de credite neperformante.

Industria bancară din România asigură, datorită specificului activității sale, un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice și financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri și a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.

La sfârșitul anului trecut, sectorul bancar românesc cuprindea 34 de instituții de credit: trei bănci cu capital integral sau majoritar deținute de statului român, trei instituții de credit cu capital majoritar românesc privat, 20 bănci cu capital străin majoritar și opt sucursale ale băncilor străine. Activele sistemului bancar românesc se ridicau la 560 miliarde lei. Aproximativ 70,5% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de instituții cu capital străin în 2020, tendință descendentă față de nivelul de 91,3% înregistrat la sfârșitul anului 2016.

Premisele de accentuare a procesului de consolidare a sectorului bancar prin fuziuni și achiziții se mențin, în contextul intensificării competiției, a nevoii de acoperire a costurilor operaționale, inclusiv prin majorarea cotei de piață deținute și a deciziilor la nivel de grup de renunțare la anumite piețe.

Rolul sistemului bancar constă în asigurarea intermedierii financiare, unul dintre principalele obiective fiind protejarea economiilor populației și ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 68,15% la finele lunii iunie 2021, în timp ce indicatorul de solvabilitate este de aproape trei ori peste minimul admis.

Tendința de creștere a economisirii s-a menținut și în prima parte a anului 2021, la 15,3% în iulie 2021, astfel că depozitele s-au cifrat la 442 miliarde lei. Economisirea a cunoscut o tendință de creștere pe parcursul crizei de sănătate, viteza de creștere fiind aproape dublă față de cea a creditării, în 2020. Acest aspect arată încrederea pe care o au deponenții în sistemul bancar.

În condițiile unui an atipic, capacitatea sectorului bancar de a genera profi t a fost influențată negativ de perspectivele de înrăutățire a condițiilor macroeconomice. În sectorul bancar, rentabilitatea activelor și a capitalurilor erau de 0,95% respectiv 8,66% la finele anului trecut. Rentabilitatea a început să se îmbunătățească pe parcursul anului în curs, ceea ce este un semnal pozitiv inclusiv din perspectiva capacității suplimentare de capitalizare și care poate susține activitatea de creditare.

Sectorul bancar național se plasa în 2019 pe poziția a 11-a, respectiv pe a 7-a poziție între statele Uniunii Europene din punct de vedere a rentabilității activelor ROA (1,4%) și a rentabilității capitalului ROE (12,3%). La 14 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România se evidențiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de incluziune financiară (67%), intermediere financiară (26,8%), nivelul educației financiare (22%) și, cu mici excepții, ca nivel al bunăstării economice.

Impactul pandemiei este unul negativ, însă plusurile potențiale pe care sunt șanse să le găsim la finalul crizei sunt legate de stimularea accesului digital la serviciile bancare și, în mod paradoxal, de creșterea gradului de intermediere financiară și a incluziunii financiare.

La aproape un an de la debutul pandemiei COVID-19 în România, studiile arată o creștere a gradului de incluziune financiară și a digitalizării în sistemul bancar. Doi din trei români (67%) utilizează produse și servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite și efectuează plăți, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepția românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor. La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat de Banca Mondială la 58% în România.

Pe fondul intensificării digitalizării și optimizării cheltuielilor operaționale, rețeaua de unități bancare a înregistrat în 2020 o reducere de 4,5%, până la 3.871 de unități bancare teritoriale. Numărul de angajați din sectorul bancar a ajuns în 2020 la 52.650. Industria bancară din România poate și își dorește să contribuie pe mai departe la dezvoltarea durabilă a României și societăţii românești per ansamblu. Instituțiile de credit au o contribuție substanțială la creșterea economică și la reducerea excluziunii sociale și financiare.