Reglementările Basel III, prioritatea zero pentru sistemul bancar
Petre Bunescu, Vicepreședintele Consiliului Director al ARB, Director General Adjunct BRD – Piața Financiară, septembrie 2012
Având ca obiectiv principal întărirea rezilienţei sectorului bancar european, cu condiţia ca băncile să finanţeze în continuare activitatea economică, Reglementările Basel III – Noul acord privind cerinţele de capital pentru instituţiile de credit CRD IV – sunt restrictive şi ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea IMM-urilor.
O provocare pentru sistemul bancar european şi implicit pentru băncile din România o constituie implementarea prevederilor Noului acord privind cerinţele de capital, având în vedere că termenul actual stabilit pentru intrarea în vigoare este 1 ianuarie 2013, iar votul final asupra pachetului legislativ este
aşteptat probabil pentru luna octombrie.
Menţinerea competitivităţii sectorului bancar este esenţială. Este de importanţă majoră ca decidenţii de politici din Europa să calibreze implementarea
europeană a acordului Basel III pentru a menţine capacitatea de creditare a băncilor europene. Câteva state membre, între care şi România, au susţinut necesitatea amânării termenului de implementare. Poziţia exprimată de Federaţia Bancară Europeană, din care face parte şi Asociaţia Română a Băncilor, vizează stabilirea unei perioade rezonabile de timp între publicarea textului final şi punerea în aplicare „în scopul de a permite băncilor să implementeze procedurile necesare pentru a se conforma cu noile norme“.
Regulamentul de aplicare al CRD IV va fi de directă şi unică aplicare de către toate băncile din ţările din UE, în timp ce Directiva va fi transpusă în
reglementare naţională. Ţinând cont de perioada de criză şi post criză şi în absenţa unei evaluări generale de impact la nivel european, comunitatea bancară
europeană rămâne preocupată de consecinţele creşterii semnificative a costului capitalului necesar.
Basel III, ale cărui prevederi urmează să fie introduse prin pachetul legislativ CRD IV, reprezintă prioritatea zero pentru sistemul bancar, la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor fiind înfiinţată Comisia Basel III, care se ocupă de implementarea acestui proiect, elaborarea de propuneri şi solicitarea de clarificări care, în opinia comunităţii bancare, se impun.
Basel III stabileşte, în principal, noi cerinţe de capital pentru instituţiile de credit, unifică practicile europene de supraveghere şi introduce managementul lichidităţii la nivel de grup. Propunerea de regulament impune băncilor să deţină un capital mai mare şi de mai bună calitate, pentru a putea rezista singure încazul unor viitoare şocuri.
Noul Acord de capital este foarte restrictiv în ceea ce priveşte asumarea de riscuri de către bănci şi există pericolul să scadă foarte mult apetitul băncilor pentru creditarea IMM-urilor. Asociaţia Română a Băncilor, alături de alte asociaţii bancare europene şi de grupuri bancare, a efectuat demersuri la Parlamentul European şi Comisia Europeană privind modificarea formei propunerii de reglementare.
La nivelul proiectului de regulament, Basel III solicită băncilor să aibă un nivel minim al rezervei de capital comun de 4,5% (faţă de 2% în cazul Basel II) şi un nivel minim al capitalului de rangul 1 de 6% (faţă de 4% în cazul Basel II) pentru activele ponderate la risc, iar rata capitalului total 8%. Basel III mai introduce şi rezerve suplimentare de capital, adică o rezervă obligatorie de conservare a capitalului de 2,5% şi o rezervă de capital anticiclică facultativă. Aceasta permite autorităţilor naţionale de reglementare să solicite un capital suplimentar de 2,5% în perioade de mare creştere a creditului.
Noile cerinţe de capital de reglementare în condiţii de continuitate a activităţii – capital comun de rangul 1 şi capital de rangul 1 – ar fi puse în aplicare treptat în perioada 2013-2015.
Noile ajustări prudenţiale ar fi, de asemenea, introduse treptat, într-un ritm de 20% pe an începând din 2014, pentru a atinge 100% în 2018. Un impact semnificativ, nu doar din punct de vedere al efortului privind implementarea cerinţelor de raportare, ci mai ales asupra modelului de business al băncilor îl au prevederile privind managementul lichidităţii.
Sunt favorizate depozitele retail, considerate a fi mai stabile, precum şi resursele pe termen mediu şi lung. De asemenea, un portofoliu important de active lichide este solicitat pentru a face faţă unui scenariu de criză severă. Pentru a respecta aceste prevederi, băncile vor fi nevoite să-şi adapteze sistemele şi produsele în mod corespunzător, implicând costuri suplimentare importante.
Concluzionând, Basel III reprezintă mai mult decât încă un set de reglementări, prevederile sale afectând şi testând în mod fundamental capacitatea de a produce profit a industriei bancare.
