Refacerea încrederii românilor în bănci este probabil cel mai greu, dar și cel mai important proiect al nostru”. Interviu cu Florin Dănescu despre cum a schimbat pandemia percepția publică față de bănci

Refacerea încrederii românilor în bănci este probabil cel mai greu, dar și cel mai important proiect al nostru”. Interviu cu Florin Dănescu despre cum a schimbat pandemia percepția publică față de bănci

 

Senzația principală pe care o lasă acest interviu abrupt este constituită de dorința sinceră pe care o manifestă Florin Dănescu față de consolidarea încrederii în ADN-ul societății românești, element fără de care evoluția României pare imposibilă.

Dincolo de toate aspectele negative ale pandemiei de coronavirus asupra activității economice și asupra vieții de zi cu zi, în toată această perioadă s-a constatat o îmbunătățire accentuată a imaginii băncilor în percepția publică. Tot mai mulți oameni din jurul meu se raportează la bănci într-un mod diferit față de anii anteriori, discursul agresiv temperându-se vizibil. Românii încep să înțeleagă tot mai mult importanța industriei bancare într-o economie sănătoasă și au o atitudine mai puțin conflictuală. Pornind de la această percepție personală, am purtat o discuție aplecată asupra acestui subiect sensibil pentru bancheri cu Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor. ”Ce a stat până la urmă la baza acestei schimbări de optică și viziune și cum vede industria bancară din România viitorul raportându-se la relația cu românii?”, este întrebarea de la care a pornit dialogul nostru. Parcă mai mult ca oricând, discursul lui Florin Dănescu a fost franc și tranșant, cu mesaje care nu lasă loc de interpretări. Senzația principală pe care o lasă acest interviu abrupt este constituită de dorința sinceră pe care o manifestă bancherul față de consolidarea încrederii în ADN-ul societății românești, element fără de care evoluția României pare imposibilă. În continuare, sunt surprinse ideile formulate de Florin Dănescu în cadrul întrevederii noastre.

Nu spun cuvinte mari când afirm că încrederea este cea mai importantă condiție a dezvoltării atât individuale, cât și colective, atât sociale, cât și politico-economice ale unei națiuni. De aceea, știu că adevăratul proiect de țară de care avem nevoie este ÎNCREDEREA în noi ca români și în cei din jurul nostru. Tocmai de aceea mă bucur că și dumneavoastră constatați o îmbunătățire accentuată a imaginii băncilor în percepția publicului. Se pune însă întrebarea, poți să ajungi simplu, repede și direct la public? Răspunsul este nu, nu este simplu deloc, nu se poate repede și nu poți ajunge direct la public. Fără un climat de încredere, la public ajunge doar realitatea politică ce va subordona economia și bunăstarea fiecăruia dintre noi.

Asociația Româna a Băncilor împlinește anul acesta 30 de ani de experiență, ani care ne-au ajutat să ajungem la această convingere. Industria bancară din România a fost timp îndelungat în ochiul furtunii și, de aceea, ARB are experiența, dar și misiunea de a urmări consecvent și acționa strategic și aplicat pentru îmbunătățirea imaginii și crearea unui climat de încredere în societatea românească. Astfel, în timpul crizei financiare, am trecut mai întâi prin sentimentul de negare, apoi de frustrare și în final la cel de acțiune și schimbare. De-a lungul istoriei noastre ne-am întrebat care este principala rădăcină a lipsei de rezultate, în anumite cazuri, a mediului politico-economic românesc, cum putem izola amalgamul de așteptări ratate, frustrări, nemulțumiri și descurajări ale societății de acțiunile pe care trebuie să ni le asumăm. Am înțeles că nu mai putem aștepta schimbarea celor din jurul nostru și ne rămâne să ne schimbăm noi devenind un exemplu. Am înțeles că lipsa de decizii sau deciziile greșite se datorează percepției, iar paradoxal, în era informației, percepția este foarte diferită de realitate. De aceea lupta pentru cele mai bune decizii este egală cu lupta împotriva ignorantei și a percepțiilor false. Refacerea încrederii este probabil cel mai greu, dar și cel mai important proiect al nostru. Spun asta pentru că este o activitate complexă, costisitoare, și de drum lung, în care efortul este maximal, iar rezultatul poate părea o picătură într-un ocean, în care nu ai voie să greșești, după care nu te simți recompensat, în care ești de cele mai multe ori luat în derâdere și te poți simți izolat și singur.

Ca să aveți măsura implicării noastre vă dau câteva cifre ale ARB în 2020: 220 de proiecte și acțiuni bancare, 25 de comisii cu 223 de ședințe de lucru ținute cu un total de 4.750 de specialiști, 557 de propuneri și fundamentări (transmise guvernului, parlamentului, instituțiilor de reglementare, instituțiilor internaționale, etc.), 187 de acțiuni și întâlniri de lucru organizate de ARB, 25 de prezente în Parlamentul României, 99 de seminare, conferințe, dezbateri și cursuri.

Nu sunt deloc ușor de găsit și ușor de motivat cei care să contribuie onest la restaurarea încrederii; sunt însă foarte vizibili cei care acționează zgomotos și interesat la deteriorarea ei. Imaginați-vă cum va fi când va exista cu adevărat un climat incluziv, de încredere și colaborare între stat, organisme de reglementare, instituții internaționale, comunitate și mass media! Când vom înțelege rolul conlucrării pentru un deziderat comun și când vom renunța la politica „fiecare pentru el”. De aceea industria bancară a investit prin ARB în proiecte prioritare, pe termen lung, cu ținte și tactici, reguli clare și mesaje structurate pentru toate categoriile de participanți în societate, economie și politică. De aceea aș reformula întrebarea dumneavoastră astfel: cum ați îmbunătățit relația cu toți cei de mai sus astfel încât să obțineți o îmbunătățire accentuată a imaginii băncilor în percepția publică?

Relația cu statul sau de la extractiv la incluziv

Transformarea relației statului român cu industria bancară, finanțatorul său, dintr-o relație extractivă într-o relație incluzivă, de colaborare, este pe cât de importantă ca țintă, pe atât de dificilă și costisitoare țintă de atins. Cu atât mai complex cu cât întâlnești, pe de o parte, decizia politică care nu are întotdeauna o legătură cu raționalitatea mediului de afaceri și, pe de alta parte, întâlnești declarația politică care urmărește uneori mesajul populismului, care este profund distructiv prin caracterul său denigrator și de respingere a specialiștilor și a elitelor.

Răstignirea imaginii creditorilor prin legi ale “lăcomiei”, discursurile ținute chiar și în Parlamentul României împotriva “banksterilor”, desconsiderarea rolului și a caracterului esențial al industriei bancare, etc., nu au primit niciodată un răspuns conflictual și/sau zgomotos din partea noastră. Am explicat însă, că în timp, acest discurs păgubos s-a transformat în 50 de legi îndreptate împotriva băncilor sau împotriva plății datoriei cu efectul blocării creditării și reducerii intermedierii financiare de la 40% la 25% (credite acordate populației și companiilor raportate la PIB – produsul intern brut).

Timp de cinci ani s-a creat o stare de încleștare, impredictibilitate, adversitate și nesiguranță continue

Cât timp Curtea Constituțională a respins cele mai importante atacuri legislative, există încă percepția că tot acest război dus conștient împotriva finanțării României nu a avut și nu are urmări. Din păcate nu este deloc așa! Timp de cinci ani s-a creat o stare de încleștare, impredictibilitate, adversitate și nesiguranță continue care au blocat sau întârziat procese naturale de creștere a pieței creditului și de reducere în același timp a prețurilor. Starea de nesiguranță nu s-a răsfrânt doar la nivelul industriei, dar și la nivelul investitorilor, antreprenorilor, populației și statului. Am măsurat și am comunicat prin studii de impact că o potențială reducere sau o întârziere a creșterii creditării gospodăriilor și a întreprinderilor cu 5% în urma unei capacități mai mici a instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la scăderea PIB cu 2,64% (studiu KPMG). Asta demonstrează că prețul legislației adverse creditării din ultimii 10 ani este plătit scump și constă în faptul că populismul a refuzat deja României un PIB cu peste 30% mai mare. Cum unul dintre indicatorii bunăstării este PIB/locuitor ne putem întreba câți ani au întârziat cei puțini dar interesați de dezvoltarea nivelului de trai al celorlalți, mulți, în România? Cum a fost posibil ca atât de puțini să afecteze atât de tare pe atât de mulți?

Industria bancară a evoluat în relația cu statul român de la postura de problemă la cea de soluție în rezolvarea problemelor

Pentru o industrie perfect apolitică precum cea bancară, fapt care nu ne-a avantajat întotdeauna, înțelegerea mecanismelor și comportamentelor politice este un câștig important. O bună bucată de timp războiul dus împotriva băncilor ne-a afectat considerabil imaginea dar apoi, oarecum paradoxal, acest trend s-a inversat, odată cu răspunsurile și explicațiile noastre pe măsură ce populația ca majoritatea tăcută, presa, clienții noștri și statul au devenit mai informați și au început să înțeleagă tot mai clar rolul adevărat al băncilor și complexitatea activității industriei bancare. A fost o perioadă în care cei mai mulți au înțeles că bancherii știu ce și de ce vorbesc și au arătat că ei nu trădează mecanismele obiective ale economiei în favoarea promisiunilor nerealizabile ale populismului.

Industria bancară a evoluat în relația cu statul român de la postura de problemă la cea de soluție în rezolvarea problemelor. Indiferent de conjunctură și de tratament, am rămas politicoși chiar dacă insistenți, punctuali, discreți, bine pregătiți tehnic și comunicațional. Regula de bază în relația cu politicul este respectul. Numai așa poți spera ca la un moment dat respectul tău va fi recompensat cu reciprocitate. Construim de ani buni o relație incluzivă și conlucrăm la corectarea și modernizarea legislativă pentru eliminarea barierelor puse în calea intermedierii și incluziunii financiare. Facem pași importanți în crearea unei relații de respect reciproc și colaborare reală în vederea găsirii căilor de dezvoltare a pilonilor noștri strategici: educație financiară, agenda digitală a României, creșterea creditării în România și a absorbției fondurilor europene și platforma financiară. Prin creșterea contribuției noastre, dar și printr-o altă deschidere a statului, suntem convinși că aducem un plus la crearea echilibrului și interdependenței între politic și economic redând șansa legitimă a creșterii mai rapide a economiei României.

Relația cu organismele de reglementare

Băncile și ARB dedică o parte foarte consistentă din resursele sale de timp, profesionale și informaționale relației cu organismele de reglementare. Este și normal cât timp industria bancară este cea mai legiferată & reglementată industrie. Ca să relev nivelul de reglementare european va dau un exemplu măsurabil: acum câțiva ani la nivelul EBA (Autoritatea Bancară Europeană) a atins 3 milioane de pagini de reglementare. Dacă ți-ai propune ca o singură persoană să învețe tot, atunci trebuie să o facă timp de 15 ani într-un ritm de 550 de pagini pe zi. Complexitatea profesiei, diversitatea legislativă și reglementativă extrem de dinamică a solicitat întotdeauna o comunicare structurată și laborioasă concretizată în mii de adrese, propuneri, analize, studii și evaluări.

Funcție de dificultățile politico-economice traversate în timp, atât de bănci, cât și de BNR, distanța profesională a relației s-a mărit sau dimpotrivă, s-a ameliorat. Totuși, indiferent de conjunctură, seriozitatea, echilibrul și înțelepciunea cu păstrarea unei distanțe minime au dominat întotdeauna. În timp ce unele voci afirmau că industria este protejată, alte voci considerau că Banca Națională a României este una dintre cele mai prudente bănci centrale din Europa. De multe ori Banca Națională a transmis public și mesaje critice și corective către bănci ceea ce, în opinia băncilor, a creat dezavantajul că uneori aceste mesaje să fie confiscate, exagerate și pervertite de către alții cu rea credință împotriva realității și a imaginii sistemului bancar. Rolul asociației de „primus interpares” sau de „minister de externe” al băncilor a fost însă întotdeauna activ, formal și informal. Comportamentul nostru va rămâne conștient că suntem parte a aceluiași sistem, Sistemul Bancar Românesc, iar Banca Națională a României merită și trebuie să se bucure de independentă, recunoaștere și respect. De altfel, dacă ar fi să sintetizez imaginea sistemului bancar românesc la nivel european aș spune că este una de respect prin cifrele foarte bune de stabilitate și prudențialitate și prin ieșirea din criza financiară exclusiv prin eforturi proprii, fără sprijinul banilor publici așa cum s-a întâmplat în cazul a 22 de țări europene. Și asta s-a întâmplat în condițiile în care neperformanța creditării a atins la noi la 24% în 2014, una dintre cele mai mari cifre din Europa.

Relația cu organismele internaționale

Întâlnirile și discuțiile între mediul de afaceri al unei țări și instituțiile internaționale țin de normalitatea europeană a zilelor noastre. Ca și alte industrii, ARB și băncile au numeroase întâlniri cu acestea. Sunt mândru de nivelul de încredere și profesionalism cu care suntem onorați. Fără a abuza de această încredere suntem de fiecare dată vizitați sau primiți și ascultați cu atenție. Aceste discuții se poartă la cel mai înalt nivel și sunt un exemplu de pregătire profesională și comunicațională. În așteptarea acestor discuții băncile, comisiile, executivul și Consiliul Director al ARB se pregătesc îndelung și atent, fiind conștienți de reflexia noastră asupra imaginii sistemului bancar românesc și a țării în general. Suntem dintre cei care realizează natural, fără efort, că în astfel de întâlniri reprezentăm România și că felul în care abordăm mai ales părțile sensibile ale economiei românești trebuie făcut profesionist, obiectiv, cu maturitate și cântărind, astfel încât rezultatul să fie unul de sprijin și susținere pentru economia noastră și nu invers. Nu este nimic ascuns, nimic secret, dar știm că un atribut important al diplomației este confidențialitatea.

Relația cu comunitatea și media

Comunitatea în general o definim ca fiind colectivitatea generată de comportamente, vederi și interese comune și se identifică astfel a fi formată sintetic din mediul de afaceri, concurenți, investitori, furnizori, clienți și salariați. Criza financiară, care cu toate că a pornit de la băncile de afaceri americane în combinație cu nivelul exagerat al datoriilor suverane, în scurt timp a generat o percepție falsă că singura cauză a crizei sunt băncile, iar subsecvent a permis unor politicieni din România să afirme că băncile comerciale de la noi sunt cauza crizei românești. La acea vreme, industria bancară era o industrie relativ închisă din perspectiva aparițiilor publice. Aparițiile și cu ton scăzut erau încadrate strict la nivel tehnic în limitele profesionale ale industriei și izolau oarecum industria bancară ca fiind un participant reținut la viața cetății.

De unde vin percepțiile că bancherii sunt prețioși, dezinteresați de mersul și problemele societății, distanți, elitiști, aroganți etc.

De aici și unele percepții că bancherii ar fi „prețioși”, dezinteresați de mersul și problemele societății, distanți, elitiști, aroganți, etc., făcând un deserviciu major imaginii profesiei și băncilor. Pe lângă criticile și corecțiile meritate au apărut însă și voci lipsite de etică care transmiteau zgomotos neadevăruri uneori grosolane în încercarea de a crea percepții utile lor. La început băncile au tăcut. Treptat s-au format percepții care se situau la mare distantă de realitate, iar percepțiile sunt cele care duc la decizii.
Se pune astfel întrebarea: cum cei ignoranți în economie au putut fi atât de vocali creând percepții false și ducând la decizii păguboase? De ce nu se mai fac auziți adevărații cunoscători în economie, profesioniștii, elitele? O parte de răspuns poate fi zugrăvită cu ajutorul concluziilor unui studiu cunoscut ca Efectul Dunning-Kruger. Autorii explică o eroare de apreciere în care cu cât persoanele au un nivel mai mare de incompetență cu atât supraapreciază competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoștințe în domeniu. Dunning și Kruger afirmă că, într-un anumit domeniu, cei incompetenți vor tinde: 1) să-și supraestimeze propriul nivel de competență „the peak of mister stupid”, 2) să nu recunoască înalta competență a celor competenți în realitate, 3) să nu-și dea seama de propria lor incompetență, 4) să recunoască propria incompetență anterioară doar după ce vor dobândi un nivel înalt în domeniul respectiv.

În același timp, cu cât persoanele au un nivel mai mare de competentă, cu atât își subapreciază competența lor ca fiind mai mică decât în realitate („sindromul impostorului” – teama că dacă ar vorbi despre un subiect despre care nu cunosc suficient de mult i-ar transforma în impostori). De aceea, relativ la studiu, este folosita maxima lui Bertrand Russell „unul dintre cele mai triste aspecte ale vremurilor noastre este că ignoranții și fanaticii sunt plini de certitudini, iar cei competenții și înțelepții sunt plini de dubii și indecizie”. Cred că concluziile acestui studiu sunt izbitor de utile și când dorim să înțelegem ce este și care sunt efectele populismului.

Așa am adoptat o strategie prin care să comunicam mai bine, mai mult și mai curajos. Am început să explicăm noi în primul rând presei și publicului care este rolul nostru, cum funcționează industria bancară și economia în general. Astfel reconstruim încrederea că bancherii spun ce știu și știu ce spun. Facem asta astăzi constant atât prin conferințe, interviuri, întâlniri și mai ales prin proiectele noastre susținute de educație financiară unde investițiile băncilor și ale ARB cu resurse financiare, umane și de timp sunt semnificative iar rezultatele încep să fie recunoscute. Ținem cursuri cu elevi de toate vârstele, profesori din toata țara pe teme de economie generală, economie financiară, de etică și responsabilitate socială și de cultură organizațională. Am atins obiectivul extraordinar de a include educația financiară între materiile obligatorii și formăm formatorii de curs. Organizăm cursuri și concursuri și premiem elevi români pentru rezultatele obținute pe plan național și internațional.

Am deschis granițele membrilor ARB către membri nebancari reputați cu care împărtășim misiuni, viziuni și valori comune (mari firme de audit și consultantă, mari case de avocatură). Astfel s-a refăcut și s-a întărit respectul și încrederea prin relația de parteneriat și conlucrare cu elitele altor industrii. ARB a generat și/sau face parte din construcții europene precum CSALB, Platforma Financiară, Platforma de Educație Financiară și alte 23 de comisii lucrative la nivel național și internațional. Suntem onorați de o mare afluență de solicitări de parteneriate și colaborări ale asociațiilor altor industrii și răspundem pozitiv acestora fără să condiționăm pentru existența vreunui adaos de imagine și chiar dacă uneori resursele noastre se dovedesc insuficiente. De altfel ARB depune prin propriul exemplu și cu prioritate efortul de a coagula reprezentarea economiei către întreaga comunitate urmărind cel de al 4-lea pilon al strategiei sale – Platforma Financiară.

Publicul a observat în pandemie că aproape toate industriile au cerut fără să ofere, în timp ce industria bancară a oferit fără să ceară

Revenirea pe o pantă favorabilă a încrederii în bănci a fost augmentată în contextul excepțional, chiar dacă nedorit, al pandemiei. Comparativ cu criza financiară din 2008, de data aceasta băncile au acționat rapid și proactiv ca fiind principalul finanțator al României. Contextul special al pandemiei a ajutat ca misiunea și acțiunea industriei bancare din România să devină mai vizibilă și să fie recunoscută. Guvernul României a solicitat și primit, atât sprijinul resurselor financiare ale industriei, cât și resursele de know-how și profesionale ale celor 25 de comisii ale ARB. Asociația a acționat ca o celulă de criză de zi și de noapte în analizele, studiile comparative, planurile de acțiune și propunerile de soluții făcute în ambele sensuri între industrie și factorii decizionali ai țării.

Acțiunea băncilor a fost exemplară în absorbția problemelor de lichiditate ale clienților noștri atât persoane fizice, cât și companii, prin amânarea ratelor la aproape 30% dintre aceștia. Băncile au făcut față profesionist, ținându-și salariații în prima linie de risc și administrând vârfuri de cerere care au fost și de 20 de ori mai mari decât capacitatea obișnuită. În plus, continuarea procesului de creditare și în anul 2020, la un nivel chiar mai ridicat decât în 2019, sunt convins că a adus și ea distinct un aport pozitiv la consolidarea imaginii sistemului bancar. Nu am restrâns creditarea și am asigurat resursele financiare necesare chiar dacă este previzibilă o creștere a neperformantei în viitor. Faptul că am arătat că suntem acolo, alături de clienții noștri de o manieră reală și tangibilă a arătat expresia concretă a solidarității care a contrazis cântecele de sirenă care anunțau că la o comanda că băncile nu vor sprijini populația și economia. Cred, de asemenea, că publicul a observat în pandemie că aproape toate industriile au cerut fără să ofere, în timp ce industria bancară a oferit fără să ceară. Industria bancară din România a accelerat pe contrasens, pe o autostradă plină de riscuri și incertitudini mai mari și mai agresive decât oricând. Datele prezentate public de BNR arată un profit net al sistemului bancar în scădere cu aproape 20% în 2020, acestea fiind primele semne ale suspendării plății ratelor și ale neperformantei în contextul unei contracții generale a economiei românești cu aproape 4%.

Industria bancară a fost un lider al implementării soluțiilor digitale pe piața românească în ultimii ani

În același timp, indicatori cheie arată că sistemul bancar este unul robust. Rata de solvabilitate a ajuns la 25,14% la finalul anului trecut, un procent de peste 3 ori mai mare decât minimul admis, și în creștere de la 22% la finalul anului 2019. Activele bancare au crescut cu 13% în aceeași perioadă, atingând un nivel maxim de 560 miliarde lei. Fără niciun dubiu, evoluția sistemului bancar în anul 2021 va continua să se afle într-o relație de dependență cu modul în care va evolua în perioada următoare climatul economic pe fondul pandemiei de COVID-19. Sigur, cu cât românii se vor vaccina cât mai repede în număr cât mai mare reducând presiunea exercitată de măsurile de restricție în plan economic, ne vom îndrepta cu toții spre evoluții mai favorabile.

Cel mai important trend care a fost accentuat de contextul epidemic din anul 2020 este cel al creșterii interesului și preocupării pentru promovarea digitalizării. Industria bancară și ARB au fost un lider al implementării soluțiilor digitale pe piața românească în ultimii ani. S-a investit foarte mult pe această direcție, s-au dezvoltat soluții și aplicații inovative care au dus foarte mult bankingul românesc în mediul digital. Epidemia a generat o schimbare a comportamentului multor clienți, care au putut să descopere cu această ocazie cât de multe tipuri de operațiuni bancare puteau fi făcute la distanță. Chiar dacă schimbarea de comportament la care fac referire nu se va menține cel mai probabil la aceeași anvergură și în perioada post-criză, pentru majoritatea utilizatorilor de produse și servicii bancare se vor fi consolidat în mod cert anumite tipare și obiceiuri digitale pe termen lung și chiar, dacă doriți, anumite așteptări în sensul promovării și mai puternice a soluțiilor digitale. Acest lucru va stimula și mai mult investițiile sectorului bancar per ansamblu în digitalizare în perioada următoare cu efecte puternice asupra debirocratizării, asupra vitezelor de procesare, asupra riscurilor și în final asupra costurilor și satisfacției clienților noștri.

Semnătura electronică simplă sau avansată și accesarea datelor de identificare la evidența populației, vitale în procesul de digitalizare

Este totuși de menționat și componenta de digitalizare publică care este parte a proiectului strategic al ARB – Agenda Digitala a României. Puțină lume știe că ARB solicită de peste 5 ani sprijinul pentru promovarea în Parlamentul României a unor proiecte de mare interes pentru clienții noștri cu impact asupra diminuării eforturilor și costurilor clienților precum semnătura electronică simplă sau avansată (ar permite clienților noștri să comunice de la distanță cu banca fără costuri pe un areal de interacțiune mult mai larg decât în trecut), accesarea datelor de identificare la evidența populației (ar permite ca băncile să își îndeplinească obligațiile legale de cunoaștere a clientelei și de prevenire a spălării banilor fără să mai cheme clienții la bancă sau să închidă conturi în lipsa prezentării) etc.. Din păcate, discutăm cu toții despre robotizare, inteligența artificială în timp ce astfel de proiecte banale și de bază nu evoluează și nu sunt susținute. Pentru noi și pentru clienții noștri este un insucces major cât timp aceste soluții absolut normale în alte țări nu sunt sprijinite nici măcar acum, când suntem împinși de la spate de pandemie, când se reclamă atât de mult distanțarea și lucrul de acasă. Dacă aceste banale bariere nu pot fi eliminate atunci când vom discuta de adevăratele provocări care urmează: creșterea incluziunii și intermedierii financiare, agenda digitală a României, finanțarea sustenabilă – green finance, economie circulară, soluționarea celui mai mare dezechilibru al economiei românești dată de structura deficitară a IMM-urilor versus rolul covârșitor pe care ar trebui să îl joace cu cei peste 65,8% salariați și peste 52,7% valoare adăugată la PIB, etc.

ARB insistă să participe cu cei mai buni specialiști la dezbaterea aplicată despre prioritățile de subliniat, barierele de eliminat și soluțiile de implementat astfel încât economia românească să fie finanțată în mod optim în scopul reducerii cât mai rapide a decalajelor semnificative de bunăstare între economia noastră și media europeană. În final este de reluat că băncile au început, cu mai mulți ani în urmă, să acționeze atât individual, cât și la nivel integrat, prin ARB într-o maniera strategică, asumată, conștientă și proactivă la nivelul relației cu statul, reglementatorul, instituțiile internaționale, comunitatea și presa pentru a atinge recunoașterea competenței și încrederii la nivelul opiniei publice. Mai mult ca orice, am demonstrat o dată în plus că avem viziunea parteneriatelor pe termen lung care au devenit mult mai ample și vizibile pe durata anului trecut.

O altă concluzie este că pe fondul credibilizării vocii noastre ca o voce obiectivă a economiei am contribuit la decredibilizarea vocilor populismului ceea ce ar trebui să reprezinte astăzi un proiect prioritar pentru întreaga societate. Băncile vor începe să reprezinte o soluție tot mai eficientă în recuperarea decalajelor de bunăstare ale românilor față de ceilalți cetățeni europeni cu cât vor fi nu doar utilizate și chemate să își îndeplinească rolul lor natural, dar și cu cât vor fi sprijinite în misiunea lor de a finanța un stat și o economie incluzive, care să aducă bunăstare fiecăruia dintre noi.

Numai astfel presiunea unei percepții străine de realitate își va diminua puterea nefastă asupra persistenței unei stări în care nu înțelegem trecutul, irosim prezentul și periclităm viitorul nostru.

Sursa: https://www.bankingnews.ro/florin-danescu-incredere-relatia-banci-clienti.html