Escaladarea tensiunilor geopolitice și blocajele din transportul petrolului pot amplifica inflația și afecta creșterea economică, avertizează Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor. Sistemul bancar rămâne însă solid, cu indicatori de solvabilitate și lichiditate peste media europeană. În același timp, creditarea încetinește pe fondul incertitudinilor macroeconomice, al presiunii fiscale și al scăderii încrederii consumatorilor.
„Harta riscurilor la adresa stabilității financiare indica încă de anul trecut riscuri severe și aici aș nuanța cadrul geopolitic și deteriorarea echilibrelor macroeconomice și aveam și două riscuri moderate vis-a-vis de potențiala creștere a ratei creditelor neperformante și aceste riscuri cyber, atacurile cibernetice care într-adevăr se întețesc în această perioadă. Iată că în acest moment asistăm la o materializare a riscurilor în ceea ce privește cadrul geopolitic”, a declarat Gabriela Folcuț, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor (ARB), la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00. Ea a explicat că, în urmă cu doar câteva săptămâni, perspectivele erau ușor mai optimiste, însă evoluția conflictului din Orientul Mijlociu schimbă datele problemei, mai ales prin impactul asupra pieței energiei și asupra transporturilor globale. „Dacă am fi purtat discuția în urmă cu două săptămâni, probabil că prognoza era ușor optimistă. Astăzi este în continuare optimistă pentru că încă nu avem viziune cu privire la durata acestui conflict din Orientul Mijlociu, dar vedem cu toții care sunt efectele și în funcție de amplitudinea în timp a acestor conflicte și escaladarea lor vom vedea și impactul asupra creșterii economice, asupra inflației, asupra transporturilor în general, forței de muncă”, a spus Folcuț.
Potrivit acesteia, efectele conflictului ar putea fi resimțite rapid inclusiv în economiile care nu sunt direct implicate în zona de război. „Am potențat deja acest subiect pentru că va fi un impact imediat pe care îl vom resimți cu toții chiar dacă nu suntem în zona de conflict”, a adăugat reprezentanta ARB. În același timp, sistemul bancar din România rămâne stabil și bine capitalizat, susține aceasta, cu indicatori peste media europeană.
„Sistemul bancar este puternic, are indicatori de structură foarte bine consolidați și ne referim la un indicator de solvabilitate de 24,4% la finele anului 2025, avem indicatorul de lichiditate imediată de 240% versus o medie europeană de 140%, rata creditelor neperformante este 2,69% și este foarte apropiată de media Uniunii Europene care este 1,8%, avem un grad mare de acoperire cu provizioane creditelor neperformante undeva la 66% față de o medie europeană de 42%”, a precizat Gabriela Folcuț. În opinia sa, aceste cifre arată că sistemul bancar este pregătit să facă față unor șocuri economice, însă evoluțiile geopolitice pot aduce efecte mai dure decât cele estimate în prezent. „Din perspectiva cadrului general, sistemul bancar este unul solid, stabil, care are toți acești indicatori care îl fac să fie apt pentru orice tip de criză ar putea veni, bineînțeles trebuie să ne gândim că aceste riscuri odată potențate vor veni cu alte efecte, poate mai dure decât anticipăm la momentul acesta”, a afirmat aceasta.
Impactul asupra inflației ar putea fi mai mare decât estimările actuale, mai ales dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă. „Vedem o prognoză că inflația va urca cu 0,5%, cred eu că ar putea să fie mult mai mare din cauza acestui conflict și evident duratei”, a explicat Folcuț. Ea a subliniat că prețul petrolului a crescut deja semnificativ, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra costurilor de transport și asupra prețurilor la pompă. „Dacă se ia decizia de stopare a focului în Orientul Mijlociu, atunci lucrurile se vor reașeza, probabil și în ceea ce privește barilul de petrol care a atins astăzi un nivel de 120, foarte sus, asta se va vedea și la noi la pompă și ținta pe care o avem noi cu siguranță nu va putea fi atinsă, nici măcar probabil prognoza dacă durata războiului va fi una amplă”, a spus aceasta. În prezent, piața ia în calcul două scenarii principale privind evoluția conflictului și impactul economic al acestuia.
„Avem două scenarii cele mai plauzibile în momentul de față. Scenariul în care am văzut chiar și informația că sunt șanse să se limiteze în timp acest conflict și eu fiind o persoană foarte optimistă cred în continuare că am putea să mergem și pe această variantă pentru că impactul asupra economiei probabil că nu a fost văzut încă de la început care va fi”, a explicat Folcuț. Totuși, există și scenariul negativ, în care conflictul se prelungește și produce efecte economice majore. „Există și neșansa unui conflict prelungit care sper eu să nu avem parte. Toată lumea se întreabă dacă va fi sau nu un al treilea război mondial să sperăm că este doar un incident de moment, așa cum au fost în ultimii ani multe astfel de situații însă în acest scenariu în care conflictul se extinde vedem represalii nu doar în zona militară, ci și în zona economică cu impact direct”, a declarat aceasta.
Într-un astfel de scenariu, consecințele economice ar putea fi mult mai severe. „Trebuie să fim siguri că ceea ce vedem la momentul acesta ca impact economic nu este unul final este doar începutul din ceea ce ar putea să fie iceberg-ul de fapt, pentru că dacă se extinde și are o durată mare cu repercusiuni clar în stabilitatea economică, în creșterea ratei inflației, în scăderea nivelului de trai, afectarea pieței muncii anumite industrii ar putea să fie puse pe hold ca productivitate, ca și activitate practic asistăm la șomaj tehnic”, a avertizat Folcuț. Pe plan intern, economia României se confrunta deja cu provocări semnificative înainte de izbucnirea noilor tensiuni geopolitice. „Anul trecut am avut o creștere economică de doar 0,7% și cu o recesiune tehnică în semestrul 2. Dacă ne uităm pe zona de creditare, pentru că este zona cu cel mai mare impact în cazul în care acel conflict se prelunge, dar nu numai din cauza conflictului, ci și din cauza instabilității macroeconomice și creșterii ratei inflației, să nu uităm că am avut o rată a inflației de aproape 10% de 6-7 luni încoace. Avem 9,6% în ianuarie 2026”, a precizat aceasta.
Inflația ridicată a afectat deja nivelul de trai și comportamentul de consum al populației. „Impactul asupra populației este unul clar, consumul a scăzut, s-a văzut foarte mult în afectarea calității vieții cel puțin pentru o parte importantă a populației și aici vom vedea în continuare un impact negativ din cauza creșterii ratei inflației”, a spus Gabriela Folcuț. Potrivit acesteia, prognoza de inflație pentru finalul anului ar putea fi depășită dacă tensiunile geopolitice continuă. „Anul acesta se anticipa să închidem cu o prognoză la 2026 de 4%. Nu cred că va fi fezabilă dacă vom avea un conflict prelungit. De asemenea, s-ar putea să asistăm la o creștere peste pragul de 10% a ratei inflației în situația în care crește prețul petrolului, crește prețul gazelor”, a avertizat ea.
În ceea ce privește creditarea, populația începe să arate semne de prudență. „În zona de creditare, populația a dat deja semne de oboseală. Nu neapărat în ianuarie-februarie s-a redus cererea de credite, însă știm foarte bine că lunile ianuarie și februarie sunt luni mai temperate nu generează volume mari de creditare. Însă, dacă vom vedea în lunile de vârf ale creditării, martie-aprilie-mai, scăderi asta înseamnă că încrederea în mersul economiei este un semnal foarte clar că nu suntem bine”, a spus aceasta. Totodată, anumite sectoare economice ar putea fi afectate de blocajele comerciale sau de scăderea investițiilor. „S-ar putea să vedem anumite industrii care sunt dependente de importurile respective care acum sunt blocate în zona Orientului Mijlociu. S-ar putea să vedem șomaj tehnic în zona aceea. Investițiile străine cu siguranță nu vor mai veni într-un flux în care au venit până nu demult. Cu siguranță vor fi evitate zonele instabile dar în momentul în care vezi un astfel de scenariu la nivel mondial că se propagă, un risc geopolitic, nu-ți prea vine să investești”, a explicat Folcuț.
Datele din 2025 arată totuși că creditarea a continuat să crească, susținută în special de populație. „Practic tot anul 2025 valoarea creditelor accesate de către populație și companii s-a cifrat undeva la 203 miliarde lei în creștere cu 12,4% comparativ cu anul 2024. Tracțiunea a fost asigurată de către populație cu o pondere de 54% din total. Aceasta a fost ponderea creditelor accesate de către populație”, a precizat aceasta. Companiile au manifestat însă un interes mai mare pentru finanțarea în euro. „Companiile pe ultima sută de metri a anului trecut au dat dovadă de un apetit mai crescut pentru împrumuturile în euro lucru care încă se simte și în momentul de față”, a spus Folcuț.
În 2026, ritmul de creștere al creditării a încetinit comparativ cu anii anteriori. „Dacă ne uităm pe luna ianuarie am observat o creștere de 6,6% a creditului neguvernamental. A încetinit acest ritm dacă îl comparăm cu acum 2-3 ani de două ori sau poate chiar aproape trei ori față de 2022”, a declarat aceasta, adăugând că situația macroeconomică internă a contribuit la această temperare a creditării. „La 2026 ne uităm cu încredere înainte de izbândirea conflictului din Orientul Mijlociu în sensul că va fi un an de stabilizare, nu neapărat de ascensiune de accelerare ci un an de stabilizare”, a declarat Folcuț. În prezent însă, incertitudinile geopolitice schimbă semnificativ perspectiva. „Este un an impredictibil la momentul acesta”, a subliniat Gabriela Folcuț. Soluțiile însă pentru creșterea creditelor neperformante, chiar dacă acestea se mențin încă la un nivel redus în sistemul bancar, sunt legate în principal de restructurarea împrumuturilor, în special în cazul companiilor și al întreprinderilor mici și mijlocii care întâmpină dificultăți temporare de plată.
„Acolo soluția este restructurarea creditelor. Practic recomandarea este să apelăm la instituțiile de credit să găsim acea măsură de restructurare aplicabilă și IMM-urilor în cazul în care întâmpină dificultăți la plată. În anii pandemiei am beneficiat de o derogare de la cadrul de reglementare. În momentul de față nu mai poate fi vorba de acea derogare, practic puteam să facem restructurări fără provizioane”, a spus Gabriela Folcuț. Ea a explicat că în prezent restructurarea creditelor presupune constituirea de provizioane, spre deosebire de perioada pandemiei, când cadrul de reglementare a permis băncilor să adopte măsuri mai flexibile pentru susținerea clienților. „Asta trebuie înțeles că în momentul în care nu avem niște condiții de reglementare specifice, va trebui să facem provizioane pentru acele credite restructurate. Dar în momentul de față cred că există elemente suficiente să putem să apelăm la bănci și după caz, bineînțeles dacă sunt dificultăți financiare temporare, să găsim acele soluții împreună cu banca și pentru companii, dar și pentru populație”, a mai spus Gabriela Folcuț.
Potrivit acesteia, legislația actuală oferă deja anumite instrumente pentru restructurarea creditelor, în special în cazul împrumuturilor ipotecare, iar în perioada următoare sunt așteptate noi reglementări și pentru creditarea de consum. „În legea specială pentru creditare ipotecară există măsuri clare de restructurare a creditelor și urmează să fie aplicate, oricum sunt aplicate de bănci, dar urmează să fie implementate și prin legislație în momentul în care se va transpune prin ordonanță”, a spus Gabriela Folcuț. În prezent, rata creditelor neperformante se menține la un nivel relativ scăzut în sistemul bancar, iar intervențiile realizate de bănci sunt în mare parte proactive, acolo unde apar dificultăți de plată. Ea a subliniat că instituțiile de credit încearcă să intervină din timp pentru a evita deteriorarea situației financiare a clienților. „Sunt doar măsuri aplicate proactiv de bănci acolo unde este cazul. Conștientizăm că este un moment dificil pentru clienții noștri și tocmai că venim în întâmpinarea lor cu acele măsuri. Asta este singura șansă pe care o avem pentru a redresa activitatea acelor companii și de ce nu și populației în situația în care întâmpină dificultăți financiare”, a mai precizat aceasta. Refinanțarea creditelor garantate de stat poate reprezenta o soluție temporară care să sprijine atât companiile, cât și sistemul bancar și bugetul public. „Cred că este o măsură care ajută toate cele trei părți implicate”, a subliniat directorul executiv al ARB.
În opinia sa, evoluțiile economice din perioada următoare depind în mare măsură de contextul geopolitic și de stabilitatea macroeconomică. „Sperăm că acest conflict care a fost declanșat în Orientul Mijlociu să se încheie în curând și să putem să vorbim de perspective de creștere, de perspective de redresare, de stabilizare și nu de înrăutățirea situației actuale”, a spus Gabriela Folcuț, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor (ARB). Ea a atras atenția că economia României se confruntă deja cu vulnerabilități structurale, inclusiv deficite ridicate. „În momentul în care ai deficite gemene, deficit bugetar ridicat, suntem peste pragul convenit cu Uniunea Europeană, avem un deficit de cont curent de aproape 8% din PIB, este clar că avem nevoie de stabilitate”, a mai precizat Folcuț. În paralel cu provocările economice, sistemul bancar continuă să își dezvolte proiectele strategice, în special în zona digitalizării. „Digitalizarea avansează, sistemul bancar este unul dintre pionierii economiei naționale în ceea ce privește digitalizarea. A fost accelerată cu adevărat în perioada pandemiei și de atunci încoace piciorul a rămas pus pe accelerație”, a mai spus Gabriela Folcuț. Unul dintre proiectele importante ale sectorului bancar vizează actualizarea automată a datelor clienților printr-un sistem conectat la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor. „Ne propunem ca în anul 2026 toate instituțiile de credit care și-au manifestat intenția de a se ralia la proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor să operaționalizeze toate cele trei faze ale proiectului, pentru că în momentul de față pentru 17 dintre bănci sunt operaționale pentru primele două faze ale proiectului”, a mai precizat aceasta.
Proiectul ar urma să elimine necesitatea ca milioane de clienți să se prezinte periodic la bancă pentru actualizarea datelor. Un alt proiect vizează colaborarea cu Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru accesul automat la informații despre companii. „Apoi ne propunem operaționalizarea proiectului cu ONRC, în sensul să obținem tot prin intermediul API o mică parte la început și ulterior să extindem sfera pentru a face zona de cunoaștere a clientelei în raport cu companiile de data aceasta de la Registrul Comerțului”, a explicat ea. Sectorul bancar urmărește și accesul la declarațiile fiscale depuse de companii, pentru a evita situațiile în care instituțiile de credit analizează informații financiare care nu reflectă situația reală. „Mai avem și alte așteptări, spre exemplu să obținem declarații fiscale de la ANAF, pentru că am avut niște semnale în care anumite firme au depus anumite cereri de credit cu niște bilanțuri mai prietenoase și ne-am dorit să obținem aceste declarații fiscale tocmai ca să nu luăm în evidență dându-le credit fără să vedem aceste declarații fiscale că sunt conforme cu realitatea bilanțurilor”, a completat Folcuț.
Un alt proiect important la nivelul sistemului bancar este schema antifraudă RoDetect. „Este un proiect al comunității bancare dezvoltat de către Transfond și e foarte important să le operaționalizăm pentru că știm foarte bine una dintre provocările existente la nivel mondial este frauda”, a subliniat ea. Un alt proiect important vizează dezvoltarea schemei naționale de plăți RoPay. În prezent, zece bănci participă la acest sistem. În paralel, sectorul bancar lucrează și la digitalizarea procesului de popriri, prin platforma e-Popriri. „Vrem să raliem cât mai multe primării la platforma e-Popriri, să digitalizăm totul”, mai spune ea. În același timp, sistemul bancar propune modificări procedurale pentru a reduce impactul popririlor asupra clienților. „Dacă trebuie poprită o companie care are cont în trezorerie și sunt sume suficiente acolo, nu mai puneți popriri la încă o bancă sau două. Pentru că se întâmplă ca același client să aibă poprire la trezorerie și în același timp la mai multe bănci”. De asemenea, o altă propunere vizează aplicarea popririlor direct la sursa veniturilor. „Puneți poprirea la angajator și după caz la casa de pensii. Și atunci, nu mai ajunge poprirea la banca A, B, C și nu mai pun trei sau patru bănci stop-hold pe bani până se clarifică situația”, a mai precizat Gabriela Folcuț.
Sursă: aici