Sistemul bancar românesc se pregătește de închiderea anului, iar în acest context am discutat cu Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor, despre performanțele din acești ani. „Mai toți indicatorii care privesc soliditatea și reziliența sistemului bancar se află peste mediile din Uniunea Europeană. Indicatorul de solvabilitate este la 22%, de peste două ori și jumătate față de minimul solicitat. La fel, indicatorul de lichiditate se află mult peste media europeană”, a declarat Gabriela Folcuț.

Ne apropiem de final de an și aș vrea să vă întreb cum ați văzut sistemul bancar în 2023? Cum a mers?

Gabriela Folcuț: Din toate punctele de vedere, sistemul bancar are o evoluție pozitivă și se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată. Mai toți indicatorii care privesc soliditatea și reziliența sistemului bancar se află peste mediile din Uniunea Europeană. Indicatorul de solvabilitate este la 22%, de peste două ori și jumătate față de minimul solicitat. La fel, indicatorul de lichiditate se află mult peste media europeană.

Dacă ne uităm, spre exemplu, la luna martie, aveam un indicator de acoperire a necesarului de lichiditate de aproape 220% față de o medie europeană de 164%. Rata creditelor neperformante a intrat pe un trend descendent în luna septembrie, fiind de 2,61% și sperăm că acest trend să continue. Acesta se află în linie cu media europeană, care este de 1,8%. Un alt element care arată stabilitatea și reziliența sistemului se referă la gradul de acoperire cu provizioane, care este de 66% față de o medie europeană de 43%. În pofida faptului că traversăm un ciclu inflaționist în care dobânzile sunt încă ridicate, creditarea a avut un avans. În luna octombrie, avansul este de 5% în ritm anual.

Este într-adevăr un pic mai redus acest avans, această creștere a creditării față de anul 2022, dar în continuare o să intrăm în detaliu în discuție cu privire la cum s-au împrumutat și, mai ales, la volumul de credite noi acordate de către bănci în economia națională. Pe ansamblu, a fost un an bun pentru sistemul bancar.

Percepția publică legată de faptul că sistemul bancar este cel mai profitabil este, din păcate, una care trebuie corectată. Sistemul bancar nu este cel mai profitabil nici în ceea ce privește mărimea absolută a profitului”.

Din punct de vedere al rentabilității cum a fost anul 2023 pentru băncile din România?

Gabriela Folcuț: Mă bucur că ridicați problema rentabilității sistemului bancar, pentru că trebuie să clarificăm câteva aspecte cu privire la percepția din spațiul public. Într-adevăr, anul 2023 este un an cu rezultate bune din perspectiva profitabilității, însă trebuie să ne uităm întotdeauna pe o plajă mai largă, nu doar pe un interval scurt de timp. Dacă analizăm rentabilitatea sistemului bancar la nivelul anului 2022, vom observa că sectorul bancar nu se află pe primele poziții, ci, din contră, se află pe poziția 20 din 24 în ceea ce privește rentabilitatea capitalurilor, în topul sectoarelor economice. Rentabilitatea capitalurilor sistemului bancar în anul 2022 a fost de 16,4% versus o rentabilitate a capitalurilor de 24% pentru toate celelalte sectoare economice. Din perspectiva rentabilității activelor sistemului bancar, vedem că situația este chiar mai deteriorată în ceea ce privește sistemul bancar, suntem pe locul 24 din 24, în comparație cu celelalte sectoare. Cred că trebuie să analizăm situația în ceea ce privește rentabilitatea capitalurilor și a activelor atunci când se iau decizii cu privire la o eventuală taxare a industriilor.

Persoanele fizice, dar și cele juridice, mai multe împrumuturi în 2023

Cum au arătat împrumuturile românilor în 2023? Care au fost principalele motive pentru care aceștia au accesat credite?

Gabriela Folcuț: Activitatea de creditare la nivelul anului 2023 a cunoscut o ușoară temperare în ceea ce privește viteza de creștere, spre exemplu, la luna octombrie, soldul creditului neguvernamental a avansat cu 5%, în condițiile în care anul trecut avansul soldului creditului neguvernamental era și de 16% în anumite luni. Acest lucru s-a întâmplat pe fondul dobânzilor mai ridicate, în ton cu inflația. Să nu uităm că inflația a atins anul trecut nivelul de 16,8%, acum este la jumătate, este la 8%, însă în continuare dobânda cheie a fost menținută la 7%. În momentul în care vom vedea că inflația continuă acest trend descendent, evident că și Banca Națională va fi în măsură să reducă dobânda de politică monetară, dar acest lucru nu cred că se va întâmpla mai devreme de partea a doua a anului 2024.

Și asta pentru că dacă acum inflația este de 8%, ne așteptăm ca rata inflației să fie undeva la 7,5% la finele anului 2023, dar din cauza măsurilor fiscale, este posibil să asistăm la o inversare de trend în ceea ce privește inflația. Astfel în primul trimestru al anului 2024 s-ar putea să asistăm la o creștere a acesteia. Prin urmare, activitatea de creditare, ca să revenim la întrebarea dvs., a avut un avans mai temperat, atât în ceea ce privește persoanele fizice, cât și companiile. De altfel, activitatea de creditare a fost impulsionată de creditele luate de companii, în special în ultima parte, de creditele accesate în valută.

Creditarea ipotecară pentru persoanele fizice a avut o revenire pe perioada lunilor de toamnă. Indiferent de mărimea dobânzii, oamenii au în continuare nevoie de locuințe și, pe de altă parte, în momentul în care iei un credit când dobânzile sunt ridicate, te poți aștepta ca dobânda să-ți scadă. Trebuie însă să analizăm atât soldul, care a avut o creștere de 5%, până la 381 de miliarde lei, dar și volumul creditelor noi. Ce înseamnă asta? O analiză a perioadei de la 1 ianuarie 2020 până la luna august 2023 arată că volumul creditelor noi s-a cifrat la 410 miliarde lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 29% din Produsul Intern Brut. Menționez că este foarte relevant acest indicator al volumului creditelor noi. Arată că, în 3 ani și opt luni, băncile au creditat populația și companiile cu aproape o treime, ca echivalent, din Produsul Intern Brut al României.

Numai în primele opt luni ale anului, băncile din România au acordat credite de 90 miliarde lei, peste nivelul de credite acordat în tot anul 2020. Băncile sunt angajate în continuare să ofere credite la dobânzi competitive, în concordanță cu nivelul inflației, să finanțeze atât populația, cât și companiile și statul român.

Ce ar recomanda directorul executiv al Asociației Române a Băncilor românilor care s-au împrumutat destul de scump într-un an cu inflație, nu doar de două cifre dar mărișoare totuși, peste 16%. Ce recomandare le-ați face celor care s-au împrumutat anul trecut pentru nevoi diverse sau poate chiar pentru credite imobiliare?

Gabriela Folcuț: Cred că ar trebui să segmentăm discuția pe tipul de credit pe care l-au accesat și pe tipul de dobândă, pentru că dacă au luat o dobândă fixă, atunci ar fi bine să înceapă să se uite, probabil mai degrabă de anul viitor, ce dobânzi sunt practicate în piață. ROBOR-ul a înregistrat deja o scădere, toți cei care au accesat un credit legat de ROBOR simt o diminuare a ratei. În momentul de față ROBOR este în jurul valorii de 6,2%- 6,3% și a fost și peste 7%. IRCC urmează acel trend cu o întârziere de până la șase luni, ca atare și acolo se va resimți o scădere în prima parte a anului viitor.

Evident că întotdeauna trebuie să studiem piața, să vedem atunci când dobânzile se reduc, ce ofertă este cea mai bună pentru noi. În momentul de față cred că în cursul anului 2024 s-ar putea să vedem niște ajustări. Așteptăm cu interes dobânda de politică monetară anunțată de Banca Națională în anul 2024, dar cum vă spuneam, din cauza efectelor măsurilor fiscale, s-ar putea ca în primul trimestru din 2024 să asistăm la o creștere a ratei inflației. Mă aștept ca Banca Națională abia în partea a doua a anului să ia o decizie de diminuare a dobânzii și atunci, implicit, veți vedea reduceri și la costurile creditării. Să urmărească în mod frecvent ofertele băncilor, acesta este sfatul către cei care au credite în momentul de față.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânda cheie astfel că și acolo dobânzile și ratele au crescut la creditele în euro. Vedem când se va întâmpla să asistăm la o inversare de trend.

Pe economisire. Au mai pus românii bani de-o parte într-un an complicat, cum a fost 2023 și în anii precedenți, când începuse deja inflația să crească și dobânzile se mișcau, dar ceva mai încet. Cum stăm aici.

Gabriela Folcuț: La economisire stăm la fel, foarte bine. Aș vrea să vă spun că viteza de creștere a economisirii este dublă față de viteza de creștere a creditării în momentul de față. Românii continuă să economisească, asta și pentru că depozitele sunt garantate în limita plafonului de 100.000 euro per titular per bancă. Dobânzile la depozite sunt foarte competitive în raport cu alte state, poate și din cauza faptului că avem o inflație mare. Economisirea funcționează foarte bine. Sunt resurse consistente pentru a fi intermediate în activitatea de creditare. Raportul credite/depozite este undeva la 70%, avem resurse suficiente și sunt și bine recompensate în momentul de față.

Dacă vă spun că sunt deponent și am observat că în ciuda dobânzilor competitive despre care vorbeați, am rămas totuși sub inflație, cum îmi răspundeți?

Gabriela Folcuț: Vă spun că aveți dreptate și vă dau următorul indiciu: dobânzile la credite și la depozite s-au situat undeva la jumătate din rata inflației de 16%. Atunci când a fost inflația de 16%, ROBOR era în jurul valorii de 7%, peste care se mai punea o marjă. În piață aveam dobânzi la economisire de 7-8%. Chiar am constatat la un moment dat că dobânda acordată la un depozit la trei luni era aceeași cu dobânda pe care o practica banca la creditul ipotecar. Dobânzile sunt competitive la economisire în raport cu alte state și situația este una, din punctul meu de vedere, echilibrată. S-au redus marjele în ultima perioadă.

Despre intermedierea financiară

Ce înseamnă de fapt intermedierea financiară și cum au arătat indicatorii din acest punct de vedere în 2023?

Gabriela Folcuț: Indicatorul intermediere financiară poate fi calculat în două moduri: raportul creditului neguvernamental în Produsul Intern Brut sau activele în Produsul Intern Brut. La capitolul credit neguvernamental intră creditul acordat populației și companiilor. De regulă, cea mai utilizată este această modalitate de calcul, raportul creditului neguvernamental la nivel de sold în produsul intern brut. Intermedierea financiară calculată în acest mod este de doar 25,5% în anul 2022, aceasta a scăzut cu aproximativ 15 puncte procentuale comparativ cu anul 2010. Această scădere evident că are ca factor de influență și creșterea mai accelerată a produsului intern brut. Dacă analizăm factorii care influențează activitatea de creditare, vom vedea că sunt foarte mulți și pornind de la contextul intern și internațional, inclusiv contextul geopolitic și aici mă refer la războiul la graniță, care s-ar putea să pună în așteptare o serie de măsuri pe care le-ar putea lua antreprenorii și populația în a accesa un credit. Un alt factor care influențează este legat de stabilitatea sistemului bancar, care am văzut că este una foarte bună. Avem indicatori de soliditate și de reziliență foarte buni, iar rata de neperformanță este în scădere. Cadrul legislativ și de reglementare influențează activitatea sistemului și activitatea de creditare, mai ales în perioade în care riscul legislativ este mai crescut și să nu uităm că suntem într-un an pre-electoral și urmează un an electoral. Avem totodată maturitatea resurselor, pentru că noi, în general, atragem resurse în depozite pe perioade de o lună și trei luni. În medie, cam 10% din depozite sunt constituite pe perioade mai mari de un an, iar creditele se acordă și pe perioadă de 25-30 de ani.

Alți factori care influențează sunt capacitatea clienților de a se împrumuta și nivelul educației financiare. La capitolul capacitatea clienților de a se împrumuta, vreau să-l dezvolt pentru că atunci când analizăm modalitatea în care băncile finanțează economia, trebuie să luăm în calcul capitalizarea băncilor, resursele – pe care le intermediem în activitatea de creditare și capacitatea clienților de a se împrumuta, respectiv cererea. La acest capitol sunt câțiva indicatori de natură economică care arată capacitatea aceasta.

La nivel național, rata de sărăcie și excluziune socială este de 34,4%, cea mai crescută din Uniunea Europeană. Media Uniunii Europene este de 21,6%, cea mai scăzută rată de sărăcie este de 11,8% în Cehia.

Practic, vorbim de românii cărora nici măcar nu le trece prin cap să aibă de-a face cu o bancă, cu ceva care ține de o bancă, cu un cont curent, poate cu un împrumut. Așa e?

Gabriela Folcuț: La capitolul cont curent aș putea să fac o distincție, în sensul în care există o lege deja în vigoare, din 2017, care permite tuturor persoanelor vulnerabile să aibă un cont curent gratuit și să efectueze tranzacții în mod gratuit. Dânșii ar putea, dacă ar dori, să acceseze acest cont cu costuri zero. Pe partea de creditare, fiind o parte la pragul de sărăcie e greu de spus câți dintre dânșii au venituri permanente ca să poată să acceseze un credit.

În plus mai avem și un alt element descurajant pentru stabilitatea pe termen lung a României, cel care se referă la faptul că în deja 25 de județe din 41 la nivel național, numărul pensionarilor este mai crescut decât numărul angajaților. Un alt element se leagă de venituri. Venitul mediu la nivel național este de 2.770 lei per persoană, fiind la un nivel mai scăzut față de cum se prezintă nivelul mediu al veniturilor în alte state europene. Cu toate acestea, am avansat comparativ cu perioada de dinainte de pandemie în ceea ce privește bunăstarea economică individuală, în sensul în care acest indicator PIB per capita, în funcție de paritatea puterii de cumpărare, a ajuns la 77% din media Uniunii Europene în anul 2022, față de 70% înainte de demararea pandemiei. Sunt și lucruri pozitive, dar v-am arătat pe zona populației cam cum stăm din perspectiva capabilității de a accesa credite.

Dacă ne uităm puțin pe zona companiilor, știm că avem undeva la 562.000 de companii la nivel național, potrivit Small Business Act, un raport al Comisiei Europene, dintre care avem aproximativ 1500 de companii mari. Cred că relevant pentru discuția noastră, apropo de capacitatea de a se împrumuta, e faptul că majoritatea companiilor sunt companii mici, poate cu maxim un angajat, și totodată o treime din companiile din România au capitaluri negative. Asta înseamnă că nu vor putea să acceseze credite. Preferința companiilor este să ia împrumuturi de la acționari și totodată se folosesc de creditul comercial într-un mod mult mai amplu decât de creditul bancar. Ponderea creditului comercial în bilanț este undeva la 13%.

Această chestiune legată de intermediere trebuie să o privim atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei. Cred că trebuie o strategie la nivel național care să analizeze ambele măsuri, atât cererea, cât și oferta, și să îmbunătățim acolo unde este cazul, pentru a putea accede și noi ca țară la o dezvoltare economică prin creditare. S-au făcut studii foarte ample în peste 80 de țări, pe o perioadă de 30-40 de ani, în care s-a arătat că există o corelație directă între activitatea de creditare, finanțarea economiei și dezvoltarea economică. Corelația este de 0,8 între intermedierea financiară și creșterea bunăstării economice individuale, acest indicator fiind PIB per capita.

Educație financiară și digitalizare

Ați pomenit puțin mai devreme despre educație financiară și aș vrea să adaug la mențiunea dumneavoastră și capitolul digitalizare. În ce măsură aceste două componente au evoluat în ultimul an? Suntem mai educați financiar decât cu un an în urmă? Suntem și mai digitalizați?

Gabriela Folcuț: Răspunsul este da, la ambele. Din perspectiva scorului mediu de alfabetizare financiară, România nu se mai plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Am avansat de pe ultimul loc în Uniunea Europeană pe locul trei la finele clasamentului, ceea ce reprezintă un avans important. La nivel național, s-au făcut eforturi în ultimul deceniu, atât din perspectiva Asociației Române a Băncilor, cât și a Ministerului Educației, Băncii Naționale a României ,Autorității de Supraveghere Financiară și din partea băncilor. S-au făcut eforturi foarte mari pentru creșterea nivelului educației financiare și digitale, pentru că este nevoie să creștem și pe această zonă nivelul de cunoștințe în ceea ce privește utilizarea produselor în siguranță.

Pe zona de digitalizare, băncile au investit foarte mult încă de la începutul pandemiei. Băncile au investit aproximativ 2 miliarde lei în digitalizare în perioada 2020-2021, iar rezultatele sunt vizibile în facilitățile oferite clienților.

Aceste eforturi s-au concretizat în posibilitatea de a deschide conturi curente online, de a deschide depozite online, de a accesa credite de consum online și de a actualiza datele personale prin internet sau mobile banking. Aceste facilități, care înainte de pandemie erau limitate, sunt acum disponibile, iar gradul de incluziune financiară la nivel național a crescut, ajungând la 69% în rândul persoanelor de peste 15 ani.

Este adevărat că gradul de incluziune financiară în România este încă redus, dar dacă ne amintim de rata de sărăcie și excluziune socială, de 34,4%, atunci se explică acest procent al incluziunii financiare.

Tot mai mulți români folosesc sistemele electronice de plată. Dacă în urmă cu 7 ani, 94% din plățile de retail se efectuau în numerar, în 2022, 52% dintre plățile de retail se efectuează în numerar. Utilizarea plăților electronice a crescut semnificativ, iar acest lucru este îmbucurător.

Dna. director, în 2023 undeva în primăvară a apărut un subiect care a stârnit multe discuții, emoții și pasiuni. E vorba de o acțiune a Autorității pentru Protecția Consumatorilor care a admonestat destul de serios băncile pentru modalitatea de calcul al ratelor. A urmat replica în justiție. În ce stadiu suntem acum? Până la urmă, cine a câștigat disputa?

Gabriela Folcuț: Disputa este în continuare în derulare în instanță. La nivel național, în legislația creditării de consum, există două modalități de rambursare a creditelor: rambursare prin rate egale (anuități) și rambursare prin rate descrescătoare. A fost realizat un studiu de către PwC pentru Asociația Română a Băncilor pentru a vedea cum se rambursează creditele în statele Uniunii Europene. Au fost analizate 15 state care cuprind 85,4% din activele industriei bancare din Uniunea Europeană. Toate cele 15 state folosesc cele două metode de rambursare utilizate în România, rambursare prin rate egale (anuități) și rambursare prin rate descrescătoare.

Niciunul dintre cele 15 state analizate nu utilizează ca metodă de rambursare ca dobânda să fie egală cu principalul, așa cum a solicitat Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Aceasta nu este prevăzută în legislația niciunui stat analizat.

În plus, în afara faptului că nu este prevăzută în legislația niciunui stat analizat, această modalitate de rambursare ar fi și ilegală în cazul României, deoarece nu este menționată în legislație. Prin urmare, solicitarea ANPC este ilogică și în defavoarea consumatorului. Din păcate, nu s-au ascultat argumentele noastre în faza inițială în care am spus că nu este posibilă. Pentru un credit ipotecar care ar fi accesat pe 30 de ani, perioada de extindere a creditului ar fi fost de 72 de ani. O persoană ar putea accesa un credit la 25 de ani, la care mai adaugați cei 72 de ani, ceea ce depășește speranța de viață. Dacă s-ar fi făcut o plată balon, adică ar fi avut de plătit la final cam 10% din credit, ar fi fost în contradicție cu legislația națională cu privire la gradul de îndatorare. Prin urmare, metoda propusă nu este fezabilă și este ilogică.

Există peste 10 bănci care au obținut în instanță suspendarea aplicării ordinului emis de ANPC. De asemenea, există și procese care vizează anularea ordinului, iar în acest sens, deja avem o primă decizie privind anularea ordinului ANPC.

O decizie definitivă sau doar în primă instanță, că asta este frontul cel mai important în momentul de față?

Gabriela Folcuț: Nu este la momentul acesta o decizie definitivă, dar am toată încrederea, având toate argumentele, că la fel va arăta și în forma finală când va fi decizie definitivă. Mai există și acele acțiuni de contestare a proceselor-verbale emise de ANPC. Noi am încercat din prima fază să arătăm că lucrurile nu sunt bine văzute din această perspectivă, cea legată de conținutul ordinelor ANPC. Instanța este cea care trebuie să facă dreptate. Problema care se ridică este cine plătește pentru prejudiciul de imagine produs sectorului bancar.

Ne apropiem de final și v-aș întreba ce ne așteaptă în 2024?

Gabriela Folcuț: Perspectivele anului viitor sunt legate de efectele crizelor suprapuse care încă persistă și de situația geopolitică. Să nu uităm că avem un război la graniță de aproape 2 ani. S-au declanșat și alte conflicte care nu fac deloc bine economiei mondiale și de ce nu, economiei europene și nici economiei din România. Perspectiva de creștere economică în România pentru anul acesta este de 2%, pentru anul viitor ne așteptăm undeva la 3,5%. Pe lângă aspectele legate de efectele negative ale crizelor suprapuse, de contextul geopolitic destul de îngrijorător la momentul acesta, mai avem măsurile legislative mai ales în contextul unui an electoral, pentru că 2024 va fi un an de alegeri.

În tot acest context, optimismul meu este mult mai moderat față de cel pe care l-am avut anul trecut, în ceea ce privește activitatea economiei în ansamblu și activitatea sistemului bancar. Este foarte important ca măsurile legislative să țină cont de situația pe fond și caracteristicile sistemului bancar, mai ales că sectorul bancar este acela care poate să ofere sânge proaspăt economiei, adică finanțare. Fără finanțare, economia are de suferit. În momentul în care adoptăm măsuri fiscale care afectează această capacitate de finanțare a sectorului bancar, atunci se va vedea la nivel economic. Să nu ne mire dacă anul viitor vom vedea titluri în ziare care spun că a fost afectată creditarea într-o oarecare măsură. Cam 60% din profitul obținut de bănci a fost capitalizat. În momentul în care afectăm acest indicator, profitul, implicit, se afectează și capacitatea de creditare.

Sursa: aici


Alte articole

Mai multe despre ARB