„Elitele economice şi culturale nu sunt suficient promovate”

„Elitele economice şi culturale nu sunt suficient promovate”

 

Interviu cu Gabriela Folcuț, Director Executiv Asociaţia Română a Băncilor

"Elitele economice şi culturale nu sunt suficient promovate"

Educaţia financiară este foarte importantă pentru dezvoltarea economică a unei naţiuni. Ţara noastră se află la coada plutonului între statele UE în materie de incluziune financiară, intermediere financiară, nivelul educaţiei financiare şi, cu mici excepţii, ca nivel al bunăstării economice, după cum ne-a spus, într-un interviu, Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a avut amabilitatea să ne vorbească despre educaţia financiară şi beneficiile pe care le are în societate, dar şi despre multe alte chestiuni conexe.

Reporter: Există o implicare a sistemului de învăţământ în educaţia financiară a elevilor?

Gabriela Folcuţ: România se poziţionează în rândul statelor europene fruntaşe în ceea ce priveşte susţinerea şi introducerea educaţiei financiare ca disciplină obligatorie. Începând de anul trecut, educaţia financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina „Educaţie socială”. România, Cehia, Danemarca, Portugalia şi Suedia sunt câteva dintre statele membre ale Uniunii Europene care au introdus educaţia financiară ca disciplină obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor materii. Important este cuvân­tul „obligatoriu” pentru că este cel care va genera rezultate certe pe termen lung în rândul generaţiilor viitoare. La nivel european, sunt aproximativ 20 de state care au efectuat aceste demersuri privind obligativitatea acestei discipline, ca temă principală sau ca subtemă. De asemenea, toţi elevii din învăţământul preuniversitar din România pot beneficia de cursuri opţionale de educaţie financiară. Şi pe această latură s-a înregistrat o efervescenţă de proiecte în ultimii ani.

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai mari lipsuri cu care se confruntă sistemul de învăţământ din punct de vedere al educaţiei financiare?

Gabriela Folcuţ: Din perspectiva lipsurilor, consider că am depăşit deja faza de problemă şi acum se dis­cută în termeni de soluţie. Formarea profesorilor a fost în trecut o problemă, însă, în prezent, sunt cursuri dedicate. Asociaţia Română a Băncilor a demarat, încă din anul 2018, cursuri gratuite de formare a profesorilor. Anul acesta, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare au obţinut acreditarea, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a singurului curs integral „Educaţie eco­nomico-financiară pentru profesori”. Personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială” elevilor de clasa a VIII-a poate urma gratuit acest curs, iar înscrierile se efectuează la Institutul Bancar Român. Formatorii cadrelor didactice sunt profesori de economie. Cursul are o durată de 40 de ore, iar profesorii vor obţine 10 credite profesionale trans­ferabile.

Reporter: Ce consideraţi că lipseşte în acest moment sistemului educaţional în general şi ce ne trebuie pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie?

Gabriela Folcuţ: Consider că societăţii româneşti îi lipsesc ca modele elitele economice şi culturale, nu în sensul că nu există, ci că sunt insuficient promovate. Acest aspect a creat o mare vulnerabilitate în sistemul educaţional de astăzi, mulţi preferând alte modele. Nu este o situaţie specifică doar României. Elitele trebuie să aibă un rol mult mai important în educaţia unei naţiuni, chiar în procesul transformaţional la noua modernitate. Traversăm o altă realitate socială comparativ cu acum două decenii, în care libertatea de exprimare este intens utilizată în special în social media. Întrebarea care se ridică este dacă libertatea de informare este corespunzător calibrată astfel încât să conducă la dezvoltarea persoanei, dacă modelele sunt elitele sau nu? Absenţa mentorilor, care să conducă la dezvoltarea educaţională adecvată a persoanei, poate avea ca şi consecinţe creşterea gradului de pauperizare. În România, aproape o persoană din patru este la limita sărăciei. Rata riscului de sărăcie era de 23,5% în anul 2018, fiind cea mai ridicată din UE27, unde media era de 16,8%. PIB/capita în România, indicatorul care măsoară bunăstarea economică individuală, se cifrează la 8.780 euro, fiind de o treime din media UE-27, de 26.290 euro, la nivelul anului 2020, evident în scădere faţă de 2019, pe fondul contracţiei economiei în contextul pandemiei.

Alte probleme structurale sunt legate de bugetul alocat pentru învăţământ şi lipsa progreselor. Este îngrijorător acel indicator cuprins în Monitorul educaţiei şi formării 2019 care arată că peste 40% dintre elevii cu vârsta de 15 ani nu au competenţe adecvate la citire, matematică şi ştiinte, în condiţiile în care media europeană este la jumătate, iar situaţia mai sus menţionată este cam la ace­laşi nivel cu cea de acum un deceniu.

Reporter: Ce programe educaţionale derulează ARB, în general şi băncile, în particular şi în ce constau aceste programe?

Gabriela Folcuţ: Asociaţia Româ­nă a Băncilor joacă, alături de băncile membre, un rol activ în promovarea educaţiei financiare pentru susţinerea economiei şi facilitarea accesului populaţiei şi companiilor la servicii financiare adaptate propriilor nevoi. ARB consideră că educaţia financiară trebuie să devină o prioritate la nivel naţional.

La 14 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România se evidenţiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de incluziune financiară (67%), intermediere financiară (26,8%), nivelul educaţiei financiare (22%) şi, cu mici excepţii, ca nivel al bunăstării economice (69% din media UE). La nivel mondial, aproximativ un cetăţean din trei este educat financiar, în timp ce în Europa 52% dintre adulţi sunt educaţi din punct de vedere financiar. Între gradul de intermediere şi incluziune financiară şi nivelul educaţiei financiare există o legatură intrinsecă. În pandemie s-a constatat creşterea gradului de incluziune financiară. Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, arată concluziile Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie.

Nivelul scăzut al incluziunii financiare are ca şi cauzalitate un grad redus al educaţiei financiare. Studiul OECD din anul 2020 poziţionează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Scorul mediu de alfabetizare financiară în ţările participante la studiul OECD este de doar 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11.1), România (11.2) şi Columbia (11.2).

Un nivel scăzut de educaţie financiară reprezintă una dintre principalele bariere în dezvoltarea economică a unei naţiuni. Îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară conduce la creşterea bunăstării finan­ciare a oamenilor.

În realizarea obiectivelor asociate pilonului strategic Educaţia Financiară, ARB are în vedere consolidarea parteneriatului cu autorităţile responsabile şi realizarea de programe de educaţie financiară, care au in­clusă şi componenta de educaţie digitală.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Banca Naţională a României, Minis­terul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor au încheiat, în anul 2018, un Acord de colaborare pentru realizarea de activităţi comune în domeniul educaţiei financiare şi elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară (SNEF). Prin­cipalele proiecte comune aflate în derulare sunt:

– Comitetul de Educaţie Financiară elaborează draftul Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară, aces­ta urmând să fie postat în consultare publică pe parcursul acestui an, astfel încât toţi stakeholderii să-şi aducă contribuţia.

– BNR, ARB, ASF prin intermediul IBR au acreditat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării singurul curs integral de educaţie financiară destinat profesorilor care predau disciplina obligatorie „Educaţie socială” ele­vilor de clasa a VIII-a. Astfel, industria bancară contribuie direct la formarea tinerei generaţii şi la creş­terea gradului de educaţie financiară. Ne aşteptăm ca anul acesta să fie formaţi 350 de profesori, cursul fiind acreditat pe o perioadă de patru ani.

– ARB a realizat în parteneriat cu instituţiile publice (BNR, ASF, MF, MEC) site-ul Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară www.edu-fin.ro la care toţi dezvoltatorii de proiecte îşi pot promova la nivel naţional programele de educaţie într-un mod integrat. Cele cinci instituţii partenere au invitat entităţile angrenate în proiecte din domeniul educaţiei financiare să îşi înscrie programele proprii, dezvoltate începând cu anul 2018, pe platforma www.edu-fin.ro, la secţiunea Cartea Albă.

– Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Naţională a Româ­niei, Ministerul Finanţelor şi Asociaţia Română a Băncilor derulează în parteneriat programul FinClub, un program de educaţie financiară destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionaţi de piaţa financiară.

În paralel, programele proprii ale ARB de educaţie financiară aferente anului în curs includ, lista nefiind exhaustivă:

– ARB a continuat Programul de Formare Continuă „Educaţie Financiar Bancară pentru Profesori” fiind formaţi deja 550 de profesori care predau educaţie financiară elevilor din clasele I-XII. Cursul este primul program intensiv dedicat profesorilor din România şi urmăreşte aprofundarea sau înţelegerea conceptelor cheie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului bancar pe care le diseminează elevilor în cadrul orelor de dirigenţie, economie şi educaţie financiară /antreprenorială.

– ARB a devenit membru afiliat al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Reţeaua Internaţională de Educaţie Financiară. Acordarea de către OECD a statutului de membru afiliat în cadrul Reţelei Internaţionale de Educaţie Financiară reprezintă o recunoaştere a demersurilor ARB pe zona programelor de educaţie financiară, în linie cu scopul pe care ni l-am asumat ca organizaţie, acela de a sprijini economia Româ­niei şi de creştere a nivelului de educaţie financiară.

– Platforma DreptulLaBanking, un proiect al băncilor din România, a realizat deja sezonul trei al show-ului on line de educaţie financiară din România, „La Taclale şi parale”. Emisiunea on line, care este concepută sub forma unui concurs de cunoştinţe generale pe teme financiare, a fost lansată anul trecut, iar gazda emisiunii este Cabral. De la debutul emisiunii „La Taclale şi parale” şi până în prezent, gradul de conştientizare a depăşit 3 milioane de români care au citit mesajele privind organizarea acestui show, iar 1 milion de persoane au urmărit efectiv emisiunea. În semestrul doi din 2021 se vor desfăşura sezoanele 4 şi 5 ale emisiunii, altfel că invităm toate persoanele interesate să-şi testeze cunoştinţele.

– Peste 1.600 de elevi cu vârsta între 13-15 ani din 125 de şcoli, licee şi colegii de la nivel naţional au participat la ediţia a III-a a finalei naţionale a concursului European Money Quiz organizată de Asociaţia Româ­nă a Băncilor, numărul participanţilor şi cel al instituţiilor de învăţă­mânt fiind duble comparativ cu anul trecut. Doi elevi de la Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” din Timi­şoara şi Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Bucureşti au reprezentat România la finala europeană a concursului de educaţie financiară European Money Quiz care s-a desfăşurat on-line la în aprilie 2021 la care au participat 28 de state europene. European Money Quiz este o iniţiativă comună de alfabetizare financiară realizată de asociaţiile bancare din Europa, sub coordonarea Federaţiei Bancare Europene (FBE). În România, proiectul este im­plemen­tat de Asociaţia Română a Băn­cilor, în calitate de membră a FBE, printr-un parteneriat educaţional cu Institutul Bancar Român.

Toate aceste programe sunt dezvoltate de Asociaţia Română a Băncilor în numele băncilor membre. Multe dintre aceste proiecte pot fi regăsite în platforma www.edu-fin.ro, alături de proiectele proprii de educaţie financiară dezvoltate de către instituţiile de credit.

Reporter: Ce propuneri are ARB către autorităţi pentru ca în şcoli să existe şi cursuri de educaţie financiara pe scară largă?

Gabriela Folcuţ: Un parteneriat public-privat optim, care este un model de impact, presupune implicarea tuturor părţilor. Astfel, propunerile de îmbunătăţire pot veni de la oricare dintre parteneri şi, cel puţin în ceea ce ne priveşte, ne propunem creşterea implicării prin formarea unui număr cât mai mare de cadre didactice pentru a putea preda elevilor din clasele I-XII în cadrul orelor opţionale. Este necesar un efort conjugat public-privat, iar sistemul bancar doreşte să contribuie la creşterea nivelului de educaţie financiară. O soluţie pentru o mai bună integrare financiară este şi implementarea unui program european de creştere a nivelului de educaţie financiară. Astfel, piatra de temelie a acestei armonizări ar trebui să fie introducerea în curricula şcolară obligatorie a educaţiei financiare pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene. Cu cât unele economii din UE sunt mai afectate din punct de vedere al nivelului scăzut al educaţiei financiare, marea familie europeană are mai multe consecinţe negative de anihilat: nivelul crescut al sărăciei şi al excluziunii sociale, fenomenul migraţiei, etc. Iar România se confruntă din plin cu aceste fenomene.

Reporter: Cum sunt primite de părinţi şi elevi aceste tipuri de programe, acolo unde există? Care sunt avantajele urmării unui astfel de curs?

Gabriela Folcuţ: Am constatat o receptivitate sporită la programele de educaţie financiară, ceea ce ne încurajează în demersurile noastre. Avantajele unui consumator educat prin intermediul unui curs de specialitate sunt incomensurabile, cele mai importante fiind creşterea bunăstării financiare individuale, cu toate consecinţele directe şi indirecte inclusiv prin suplimentarea fondurilor pentru perioada de pensie, şi a rezilienţei în faţa unor factori de risc exogeni, de tipul unei crize economice.

Reporter: Ce nu ştiu clienţii şi ce ar trebui să ştie aceştia când se adresează unei banci pentru accesarea unui produs financiar?

Gabriela Folcuţ: Generaţiile actuale beneficiază de un acces facil la produsele financiare şi la informaţiile necesare. Cu cât sunt mai instruiţi în utilizarea produselor şi serviciilor, cu atât creşte rezilienţa şi contribuie la bunăstarea oamenilor. Crizele economice au testat rezilienţa financiară a oamenilor şi a companiilor. Acestea ar trebui să reprezinte un imbold pentru noi toţi să ne conturăm un bagaj suficient de amplu de informaţii pe care să-l punem în practică astfel încât o criză viitoare să nu ne surprindă nepregătiţi. Studiile la nivel global arată că foarte puţini clienţi pot face faţă unor situaţii financiare neprevăzute. Bagajul de cunoştinţe financiare la nivelul clienţilor este eterogen, în funcţie de factorii ce ţin de formare, de gradul de conştientizare şi de tipurile de produse utilizate. Clienţii care doresc să-şi rafineze informaţiile de natură financiar-bancară pot accesa site-ul www.educatiefinanciara.info pus la dispoziţie de comunitatea bancară. Cunoştinţele financiare sunt ex­trem de necesare mai ales în contextul creşterii complexităţii produselor financiare.

Reporter: Vă mulţumim!

Sursa: https://www.bursa.ro/supliment-educatia-virusul-trimis-la-colt-elitele-economice-si-culturale-nu-sunt-suficient-promovate-49268342