Fraudele bancare sunt din ce în ce mai frecvente şi trebuie să ştim cum ne putem proteja banii din cont. Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, a vorbit la Antena 3 CNN despre cele mai frecvente fraude întâlnite în ziua de astăzi, dar şi despre modalităţi de prevenţie.
„Avem nevoie de două ingrediente: educație digitală și vigilență. Cu aceste două instrumente putem să mergem mai departe și să navigăm în siguranță. Și apropo de siguranță, am să încep cu site-ul nostru, siguranţaonline.ro. Este realizat de Asociația Română a Băncilor împreună cu Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Conține sfaturi pentru a ne menține în siguranță online vizavi de toate tentativele de fraudă care există în momentul de față și cum ne putem proteja. Este foarte important să cunoaștem aceste lucruri, dar în același timp să fim și vigilenți„, a spus Gabriela Folcuţ.
Aceasta a prezentat şi cele mai întâlnite fraude, subliniind că „tipologiile se schimbă de la lună la lună”.
„Tipologiile se schimbă de la lună la lună. Aș putea să spun însă în momentul de față cele mai întâlnite tipologii de fraudă sunt următoarele și am să le explic pe fiecare în parte: phishing-ul, fraudele legate de investiții, frauda pe WhatsApp şi mai avem și spoofing-ul. Phishing-ul înseamnă culegerea de date de orice fel. Și aici mă refer la datele de pe fața și spatele cardului. Foarte important pentru cei care ne urmăresc în momentul de față trebuie să știe că, atunci când fac plăți securizate pe site-uri, trebuie să se asigure că există HTTPS la final și un lăcățel închis pentru a fi acel site securizat. Când sunt conectați la platforme wifi publice, atunci nu este cazul să facă plăți„, a explicat ea.
Ea a explicat cum trebuie să abordăm situaţia în care am fost victimele unei astfel de escrocherii.
„Soluția este următoarea: imediat intrăm în aplicația băncii. Dacă avem această posibilitate, blocăm cardul sau dacă n-avem această posibilitate, anunțăm banca. Dar imediat. Nu trebuie să așteptăm niciun moment„, a spus ea.
„Nu ne dăm datele de conectare la internet și mobile banking și mă refer la username și parola. Dacă ai cedat datele cardului unui fraudator, înseamnă că are acces la banii din contul curent asociat acelui card. Mai mult, dacă noi trebuie să primim bani, este suficient să dăm iban-ul. Mulți confundă iban-ul cu datele de pe card și așa se produce frauda de tip phishing„, a adăugat Folcuţ.
În ultima perioadă, tot mai multe persoane au raportat tentative de fraudă prin WhatsApp, în care infractorii pretind că sunt cunoscuți și cer împrumuturi urgente, cerând în schimb un cod de verificare primit prin SMS. Acest cod le permite escrocilor să preia controlul asupra contului de WhatsApp al victimei și să continue escrocheriile cu lista de contacte a acesteia.
„Soluția este simplă: pentru a ne proteja, nu trebuie să permitem accesul la lista noastră de contacte din WhatsApp niciunei persoane pe care nu o cunoaștem. De asemenea, trebuie să evităm complet să dăm click pe link-uri suspecte — mai bine să fim precauți și să le ignorăm. În cazul în care am devenit victime și cineva a preluat controlul asupra contului nostru de WhatsApp, nu trebuie să ne panicăm, ci să intrăm imediat în setările aplicației și să eliminăm toate dispozitivele asociate contului. Dacă vedem mesaje suspecte trimise de pe conturile persoanelor cunoscute, cel mai bine este să le sunăm pe telefonul lor obișnuit, nu prin apel WhatsApp, pentru a verifica dacă sunt victime ale acestei fraude„, a spus Gabriela Folcuţ.
Pe lângă aceste escrocherii, directorul ARB atrage atenția asupra înșelătoriilor legate de investiții false, promovate pe rețelele sociale, dar și asupra utilizării tehnologiei deepfake pentru a crea mesaje false cu persoane publice.
„În general, pe rețelele de social media, mesaje de genul „investiți acum 1.200 lei și primiți garantat suma de 8.000 lei” sau diverse companii care erau promovate, cu ghilimelele de rigoare, pentru că nu era compania reală pentru a face investiții. În primul rând, investițiile nu sunt garantate. Asta trebuie să știe toți cei care ne urmăresc. Acum pentru investiții trebuie să mergem la entitățile acreditate de pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară.
„Se folosește inteligența artificială, acel deepfake în care pare că persoana respectivă, de regulă publică, influencer și așa mai departe, promovează investiții. Nu trebuie să dăm crezare, trebuie să fim vigilenți la toate tentativele și sunt greu de eliminat din spațiul online. S-au făcut progrese. Lucrăm îndeaproape și cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu Poliția Română, cu ANCOM, cu Banca Națională a României. Sunt mai multe instituții publice cu care lucrăm tocmai pentru a găsi metode pentru a modifica legislația care să ne permită să blocăm frauda„, a concluzionat ea.
ANTENA 3 CNN
Sursa: click aici
