2014 ar trebui să fie anul simplificării
În ceea ce privește fondurile europene nerambursabile, pentru a nu repeta experiența actuală, anul 2014 va trebui să fie anul simplificării, creșterii vitezei, relansării, corectei înțelegeri a gândirii europene și recalibrării acesteia de către toți cei care cred cu tărie că putem avea creștere economică condiționat de investiții publice și de atragerea de fonduri europene.
Daca in perioada de preaderare exista un numar redus de banci cu experienta in derularea programelor de pre-aderare (Phare, ISPA, SAPARD) si experienta bancara limitata de gestionar de fond de finantare nerambursabila (programul RICOP), in actuala perioada tot mai multe banci au portofolii importante de proiecte cu componenta nerambursabila de la Uniunea Europeana. Faptul ca s-au creat structuri dedicate fondurilor europene in principalele banci comerciale, ca exista produse specifice (mai mult sau mai putin similar in sistem) pentru toate etapele de dezvoltare ale unui proiect cu fonduri UE si nu in ultimul rand ca in 2013 s-a creat la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor o Comisie de fonduri europene la care activeaza toate bancile dornice sa sustina o mai buna absorbtie europeana, arata o dorinta a sistemului bancar de a se implica din ce in ce mai mult in businesul sustenabil dezvoltat de intreprinzatori publici si privati cu fonduri europene.
Cat de mult au sustinut bancile proiectele de investitii cu fonduri europene?
Exista voci din sistemul bancar care au aratat ca au sustinut prin co-finantare si consiliere peste 16.000 proiecte cu finantare europeana. Altele care au celebrat acordarea de co-finanţări pentru proiectele realizate cu fonduri europene nerambursabile de peste un miliard EURO. Anumite banci au aratat sustinerea pentru proiectele din zona agriculturii si dezvoltarii rurale. Exista multe proiecte de extinderea capacitatii de productie de catre sectorul privat, cu sprijin financiar care promoveaza un interes public. Sunt banci care au sustinut in special prin co-finantare constructia de fabrici, proiecte de investitii noi sau reamenajarea facilitatilor de productie vechi, achizitionarea de noi tehnologii, de linii noi de productie sau alte bunuri tangibile. Un numar mai limitat de banci s-a implicat si in sustinerea proiectelor cu fonduri nerambursabile UE care vizau acoperirea costurilor cu dezvoltarea resurselor umane, cursuri de instruire, investitii in cercetare si dezvoltare. Exista cu sustinere bancara si europeana proiecte complexe de sprijinire a sectorului energetic si reducerea emisiilor, precum si de tratare a deseurilor si reducerea poluarii. Discret, in ultimii ani au existat si anumite comunicate de presa care aratau anumite rezultate promitatoare in derularea de anumite scheme de grant de banci romanesti sau primirea de asistenta tehnica in cadrul unor proiecte europene.
In momentul de fata, sistemul bancar cauta sa-si recalibreze din mers abordarea privind fondurile europene si sa fie cat mai aproape de realitatea care va decurge din noua perioada de programare, prin contributia si intelegerea documentelor de programare in curs de elaborare sau aprobare. Gandim si regandim businesul viitor ca urmare a sustinerii anumitor domenii/sectoare de activitate, analizam Acordul de parteneriat 2014-2020 si ne preocupa si intelegerea altor documentelor strategice (ex: Strategia Nationala de Competitivitate si Strategia Națională pentru Export). In aceste documente vor fi prevazute domeniile care vor fi sustinute din exercitiul financiar -2014-2020 pentru cresterea competitivitatii IMM-urilor, precum si pentru asigurarea complementaritatii interventiilor si politicile publice din domeniul ocupării forței de muncă și educației, care vor fi orientate tot spre aceste sectoare. Totodata, ne asteptam de data aceasta sa existe o coordonare a intervențiilor fondurilor EU cu programele naționale și investițiile finanțate din bugetele publice naționale. Credem in importanta instrumentelor financiare si consideram ca se poate folosi experienta nationala de pana acum si instrumentele europene inca neutilizate.
Ce crede sistemul bancar actual ca se poate face pentru o mai buna absorbtie a fondurilor europene?
Credem in masurile recente luate de autoritati privind o anumita simplificare a procedurilor si documentatiei aferente proiectelor cu finantare europeana. Si ne place cand ritmul este mai putin lent. Ne dorim pentru tara noastra sa incepem sa cheltuim bani din perioada de programare 2014-2020 inca de anul acesta si sa nu repetam istoricul 2007-2008.
Consideram ca externalizarea unor activitati derulate in prezent de catre Autoritatile de Management/Organismele Intermediare, prin atribuirea acestora prin licitatie unor consortii (private) formate din firme de consultanta specializate si banci comerciale ar putea rezolva anumite probleme de capacitate a sistemului si ar contribui la nerepetarea anumitor experiente din perioada 2007-2014. Credem ca astfel de externalizari ar putea insemna scurtarea timpilor de implementare a unui proiect (de la depunere, selectie, pana la finantarea si finalizarea proiectului) si implicit o mai rapida absorbtie a fondurilor europene.
Evident, criteriile de delegare a responsabilităților (natura proiectelor, numărul potențial al beneficiarilor, natura cheltuielilor din cadrul proiectelor, capacitatea instituționala a organismului intermediar , experiența anterioara in derularea de operațiuni similare, capabilități personal, infrastructura/sisteme, gradul de inter-corelare a operațiunilor finanțate cu alte domenii economice etc) vor putea sa genereze un interes mai mare sau redus din partea posibilelor consortii private (banci-consultanti).
Totodata, pe baza anumitor experiente nationale si europene, sustinem introducerea de scheme de grant de tip “revolving”, cu componenta rambursabila, pentru anumite programe de finantare, externalizarea gestionarii si implementarii acestor programe prin licitatii catre banci comerciale. Si in acest caz efectul de multiplicare a fondurilor europene alocate intial pentru o anumita masura (datorita componentei rambursabile a finantarii europene) ar fi un element important, oferind posibilitatea unui numar mai mare de companii private de a beneficia de fonduri/finantari europene.
As incheia prin remarca ca la nivelul Comisiei de fonduri europene a ARB exista exprimat un interes real al sistemului bancar de a se implica din ce in ce mai mult in cresterea absorbtiei fondurilor europene.
