O condiție minimală

Băncile ar fi mai deschise fără excesele intrării în insolvenţă

Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor,Preşedinte CEC Bank  – Piața Financiară, mai 2013

Băncile ar fi mai deschise spre creditare dacă impactul legislaţiei privind insolvenţa şi modul de aplicare nu ar produce distorsiuni prin excesele intrării în insolvenţă. Este necesară urgentarea modificării şi completării legislaţiei privind insolvenţa persoanelor juridice, limitând şi sancţionând excesele.

Comunitatea bancară urmăreşte să asigure creditorilor o mai mare transparenţă în privinţa gestionării procedurii de către  administratorul judiciar şi protecţia intereselor creditorilor majoritari şi garantaţi. ARB este implicată activ în redactarea  amendamentelor la legislaţia privind insolvenţa alături de consultanţii desemnaţi de Ministerul Justiţiei. Activitatea este menită să  conducă la adoptarea Codului Insolvenţei, care va integra coerent toate reglementările din această materie. Impactul crizei asupra  rezultatelor financiare şi intrarea în insolvenţă a unui număr important de companii menţine încă o atitudine prudentă în ceea ce priveşte creditarea. Numai în primul trimestru, numărul firmelor intrate sub incidenţa legii insolvenţei se cifrează la 4.500.

Costurile generate de provizioanele pentru împrumuturile nerambursate sunt mai mult decât relevante. Soldul creditelor aflate în  categoria „pierdere“ se cifrează la aproximativ 11,5 miliarde de euro, acestea fiind provizionate integral. La nivelul întregii  economii, suma vehiculată a fi prinsă în labirintul insolvenţei este de aproximativ 25 miliarde de  euro, rata de recuperare fiind simbolică. Cele mai multe dosare eşuează din păcate în faliment.

De asemenea, trebuie avută în vedere sancţionarea drastică a încălcării disciplinei în onorarea cambiilor, biletelor la ordin şi a  cecurilor emise de debitori.

Regândirea politicii de creditare, menită să frâneze procesul de dezintermediere financiară prin ţintirea de domenii prioritare în  concordanţă cu strategia de reindustrializare, concentrarea pe accelerarea atragerii fondurilor europene şi susţinerea agriculturii şi  proiectelor mari de investiţii, este corelată cu obiectivele de dezvoltare economică, cu măsuri legislative şi reglementări. Banii au  devenit mai scumpi şi mai greu de obţinut, iar reglementările care se au în vedere în plan internaţional vor conduce la reaşezarea pe  baze noi a deciziilor de alocare de capital şi finanţare.

Probabil că raportul credite acordate/depozite atrase urmează  să fie ajustat de la nivelul de 120%, înregistrat în decembrie 2012, la 115% prin reducerea creditării. Miza economiei naţionale este atragerea fondurilor europene, iar resursa internă este foarte  importantă.

Sistemul bancar susţine implementarea de programe multi-anuale de încurajare şi sprijinire a IMM-urilor, majorarea capitalului  Fondurilor de garantare a creditelor şi a Fondului de Contragarantare facilitând, prin garanţiile emise, accesul cât mai multor firme  la creditare.

În contextul existenţei unor semnale divergente privind redresarea economică la nivel  mondial, consider că rămâne preocupant accesul IMM-urilor la finanţare, având în  vedere că acest sector generează cea mai mare parte a cifrei de afaceri. Provocările la  adresa sistemului bancar sunt în cele din urmă preluate de mediul de business, aşa cum şi sectorul bancar preia în bilanţul său  dificultăţile mediului de business. Fie că vorbim de regle mentarea Basel III, de contextul internaţional dificil, de restrângerea expunerilor, de riscul de credit sau de impactul regulamentului privind creditarea în valută a IMM-urilor, toate conduc la constrângeri şi mai ample pentru mediul de business.  Finanţarea sectorului IMM-urilor a avansat  modest în perioada de criză,  ponderea IMM-urilor cu credite fiind de 21% din IMMurile active.

Comunitatea bancară susţine iniţiativele care promovează activitatea şi accesul la finanţare al IMM-urilor eligibile, fiind  preocupată de reducerea impactului negativ al reglementărilor bancare asupra creditării.

Reglementările Basel III – Noul acord privind cerinţele de capital pentru instituţiile de credit CRD  IV introduc cerinţe de capital cantitative şi calitative extinse, noi cerinţe de lichiditate şi o revizuire a riscului de credit pentru băncile din ţările membre ale  Comitetului de la Basel. Programul de implementare a reglementărilor Basel III prevede ca acestea să intre în vigoare la 1 ianuarie  2014. Regulamentul privind cerinţele de capital (CRR) urmează să fie publicat în Monitorul Oficial cel mai probabil în luna iulie,  în timp ce Directiva va fi transpusă în reglementări naţionale.

Adaptarea graduală la cerinţele de capital nu evidenţiază în acest moment probleme în materie de necesar de capitalizare la nivelul  sistemului bancar românesc, indicatorul de solvabilitate fiind destul de solid, de peste 14,6%, dar va pune, în opinia mea, presiune pe  activitatea de creditare.