Sunt aproape 30 de ani de când românii pot face tranzacții cu cardul. De la primele carduri apărute și până astăzi s-au schimbat foarte multe, atât legat de tipul de carduri, modul în care le poți accesa, cât și de modul în care pot fi utilizate. Odată cu pandemia cauzată de Covid 19, tranzacțiile cu cardul au crescut peste tot în lume, acestea fiind recomandate în defavoarea plăților cu numerar. Într-un interviu acordat HotNews.ro, Adrian Tomașescu, Președintele Comisiei de Carduri de la Asociația Română a Băncilor, a discutat despre cum ne putem folosi de carduri inteligent și cât de mult ne pot simplifica sau pot complica viața dacă începem să folosim mai mult cardul și mai puțin banii cash.

Pe scurt:

Scurt istoric al operațiunilor cu cardul în România

Adrian Tomașescu:

Avem acum pe piață peste 16 milioane de carduri de debit și în jur de 3 milioane de carduri de credit. Acum 20 și ceva de ani, plasticul era singurul instrument pe care noi îl foloseam la momentul unei achiziții. Acum avem la dispoziție telefonul, unde sigur, tot un card este în spatele telefonului, dar accesibilitatea este mult mai mare.

Despre cât de accesibilă este plata cu cardul în mediul rural

Adrian Tomașescu:

Nu este la fel de accesibilă ca pentru persoanele din mediul urban. În zona rurală rețeaua de acceptare, și mă refer aici atât la ATM-uri cât și la POS-uri, este una destul de redusă.

Pe de o parte, vorbim de utilizatorii de carduri care se plâng că nu există suficiente locații unde ar putea să le folosească, pe de altă parte vorbim de rezerve ale comercianților care se pot gândi la niște costuri prea mari pentru acel tip de operațiune sau că nu o să fie suficienți clienți care să solicite o astfel de plată. Costurile au scăzut foarte mult. Există o piață foarte competitivă.

Cardul de credit poate fi soluția pentru persoanele dezordonate din punct de vedere financiar

Adrian Tomașescu:

Cardul de debit este un produs din punct de vedere al complexității mult mai simplu. Este un card pe care noi avem niște disponibilități, pensie, salariu, alocații, orice fel de bani pe care îl utilizăm în limita soldului, așa cum ne dorim. La cardul de credit vorbim de o linie de credit acordată pe baza unei analize de bonitate pe care banca o efectuează. Deci o linie de credit pe care banca o pune la dispoziția clientului pentru a fi utilizată de către acesta, evident, la fel ca și la cardul de debit, cum dorește clientul. Numai că, evident, consumând din această linie de credit, avem și obligația de rambursare la scadență. Deci trebuie să avem o înțelegere foarte bună în ceea ce privește funcționarea cardului de credit.

Avem facilitatea de rate fără dobândă. Această facilitate este valabilă dacă noi achităm în fiecare lună rata integrală.

Cardul de credit poate să fie un produs care să ne mai ordoneze puțin viața noastră financiară. Nu este atât de complex pe cât pare. Necesită o minimă înțelegere a funcționalității și cred că poate fi utilizat cu succes și fără probleme și de către persoanele care nu sunt atât de ordonate din punct de vedere financiar. Tocmai pentru că există toate informațiile necesare astfel încât să avem puțină ordine în viața noastră financiară.

Orice cumpărătură despre care clientul crede că poate să fie împărțită în rate astfel încât povara lui financiară să nu fie imediată în momentul cumpărăturii ci ea să se întindă pe câteva luni, chiar și ani, atunci orice cumpărătură poate fi efectuată cu cardul de credit.

Interacțiunea cu băncile va mai fi mediată de persoane sau totul va deveni automat?

Adrian Tomașescu:

Eu cred că viitorul va fi combinat. E clar că există o nevoie de a pune la dispoziția clienților servicii, instrumente care să ne asigure o rapiditate în ceea ce privește accesarea serviciilor bancare. Aici mă refer în primul rând la serviciile de daily banking . Însă, cu siguranță, nu va dispărea interacțiunea umană pentru produsele mai complexe, care necesită consiliere.

Despre siguranța cardurilor bancare

Adrian Tomașescu:

Din punct de vedere statistic ne aflăm la coada Europei în ceea ce privește rata fraudei. Atâta timp cât clienții sunt atenți în momentul în care utilizează cardul, nu dezvăluie informații pe care nu ar trebui să le dezvăluie, cum ar fi codul de securitate, parola unică trimisă în momentul în care faci o tranzacție, PIN-ul, atunci nu există niciun motiv de îngrijorare vizavi de utilizarea cardului.

Tocmai pentru a avea un mediu în care plățile sunt foarte sigure și a menține încrederea în acest instrument de plată, au fost adoptate măsuri. Aici vorbim de implementarea directivei PSD2, directiva Europeană, care a cerut băncilor să adopte standarde de securitate înalte în ceea ce privește tranzacționarea cu cardul și a introdus noțiunea de Strong Customer Authentication.

Despre reticența în a folosi metodele de plată cu cardul

Adrian Tomașescu:

Este clar că mai sunt lucruri de făcut. Educația financiară este clar o zonă în care și noi, industria, trebuie să facem mai mult. Autoritățile publice trebuie să facă mai mult pentru că există un vid în ceea ce privesc cunoștințele financiare, în special în mediile unde aceste instrumente nu au pătruns atât de mult.

Acum există fluxuri digitale chiar pentru deschiderea unui cont și accesarea unui card, deci nu mai este necesară prezența fizică la unitate. Știm cu toții că în mediul rural nu există astfel de unități bancare, deci, practic, acum nu mai avem această barieră legată de accesibilitatea unui cont și a unui card. Chiar și telefonul poate fi folosit pentru a accesa un astfel de produs.

Plățile online pot reprezenta un motor și pentru persoanele care se află într-o zonă în care rețeaua de acceptare nu este atât de ofertantă. Mai este o situație care poate fi considerată ca un facilitator al plăților în zona rurală: achitarea taxelor și impozitelor.


Alte articole

Mai multe despre ARB