ARB Talks: Gabriela Folcuț, ARB – Dacă nu facem educație financiară, vom avea un nivel crescut al riscului de sărăcie

Educația financiară încă este un subiect delicat pentru multe persoane care nu o consideră ca făcând parte din educația generală. Specialiștii, însă, sunt de părere că educația financiară ajută la creșterea bunăstării economice individuale și la dezvoltarea economiei. Într-un interviu acordat HotNews.ro, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, vorbește despre importanța educației financiare, când ar trebui să înceapă și cine este responsabil, dar și despre gradul scăzut de intermediere și incluziune financiară în România, cauze și soluții.

Pe scurt:

Despre Educația financiară în România și în școli:

Gabriela Folcuț:

Gradul de educație financiară este de 22% în România, față de un nivel de 52% în Uniunea Europeană. La nivel mondial, un cețățean din trei este educat financiar.

Noțiunile de bază de educație financiară ar trebui introduse de la clasa zero. În primul rând, copii ar trebui să înțeleagă cum se câștigă banii, care sunt raționamentele, cum se poate economisi în timp, care sunt avantajele economisirii și, treptat, trebuie introduse aceste concepte financiare.

Vorbim de un buget personal și consider că încă din școală, din ciclul gimnazial ar trebui să înțeleagă toate aceste lucruri, ulterior putând fi introduse și concepte legate de utilizarea unui card, de contractarea unui credit și tot ce înseamnă produse mai complexe în zona aceasta.


România se poziționează în rândul statelor europene fruntașe în ceea ce privește susținerea si introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie. Începând de anul trecut, educația financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina „Educație socială”. Elevii află ce este producătorul, ce este consumatorul, ce drepturi și obligații au, cum să utilizeze un produs bancar, spre exemplu, cardul, cum să economisească și care sunt beneficiile privind creditarea.

Toți cei care vor să afle informații pertinente despre toate elementele de educație financiară pot să acceseze site-ul educatiefinanciara.info.

Din păcate, România se poziționează pe locul 123 din 143 de țări care au fost cuprinse în studiu. Asta înseamnă o nevoie foarte amplă pe această latură a educației financiare. Un studiu recent al OECD măsura scorul de alfabetizare în anul 2020. Avem în România un scor de alfabetizare scăzut, de 11,2, după Italia care are un scor de alfabetizare de 11,1, asta în condițiile în care nivelul optim de alfabetizare ar trebui să fie de 21.

Despre gradul de intermediere financiară și incluziunea financiară

Gabriela Folcuț:

La 14 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România, și din cauza unui nivel scăzut de educație financiară, are și un grad scăzut al intermedierii financiare, de doar 26,8%, față de o medie europeană de 92%. De asemenea, România are un nivel destul de redus al incluziunii financiare, de 67% măsurat în anul 2020, față de o medie europeană de 95%. Există o corelație directă între nivelul de intermediere financiară și cel al incluziunii financiare și gradul de educație financiară. Cu cât gradul de educație financiară este mai scăzut, și aceste aspecte vor fi afectate: gradul de intermediere financiară, măsurat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB și din perpectiva deținerii unui produs bancar.

Un nivel scăzut de educație financiară conduce la pauperizare, la un nivel foarte crescut al riscului de sărăcie și datele sunt din păcate corelate în sensul în care în România, un cetățean din trei este expus acestui un risc de sărăcie și excluziune socială. Acest risc de sărăcie este estimat la 31,2%, față de o medie europeană de 21%. Suntem pe locul 2 în acest clasament după Bulgaria care are undeva la 32,5%.

Cu cât nivelul de educație financiară al cetățenilor este mai redus, cu atât nivelul de dezvoltare economică a acelei țări va fi diminuat.