SMEs Talk Florin Dănescu, ARB: Creșterea covârșitoare a cheltuielilor lunare vine din facturile la utilități. Plafonarea dobânzilor ar însemna un dezastru, ar elimina principalul instrument de politică monetară

SMEs Talk Florin Dănescu, ARB: Creșterea covârșitoare a cheltuielilor lunare vine din facturile la utilități. Plafonarea dobânzilor ar însemna un dezastru, ar elimina principalul instrument de politică monetară

 

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.

Creșterile recente ale dobânzilor din piața interbancară au adus îngrijorări celor care au împrumuturi pe termen lung, mai ales celor cu ratele legate de ROBOR, care pe scadența la 3 luni a crescut de la 1,6% în august 2021 la aproape 8% în august 2022. În același interval, indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care reprezintă partea variabilă a ratei pentru contractele încheiate începând cu 2019, a crescut de la 1,25% la 2,65%, și urmează să crească la 4,06% de la 1 octombrie și apoi la peste 5,6% de la începutul anului viitor. IRCC este mult mai scăzut decât ROBOR în acest moment ca urmare a modului în care se calculează, cel mai important factor fiind întârzierea de un trimestru de la ultima dată zilnică culeasă din piața interbancară și două trimestre de la prima.

În momentul în care dobânzile vor începe să scadă, ROBOR va scădea și el, în timp ce IRCC maximum 6 luni va crește în continuare. În concluzie vom vedea această buclă a ROBOR coborând sub bucla IRCC. A avea dobânzi variabile înseamnă și a fi legat de piața care variabilă – vedem câtă impredictibilitate am avut în decurs de un an, s-a întâmplat și războiul, lucruri pe care nu le aștepta nimeni. Câte se pot întâmpla pe durata unui credit de 25 de ani?! În concluzie, prețul unui credit conține această variabilitate pentru că viața este variabilă și schimbătoare și prețurile banilor se schimbă în timp. Un credit acordat pe 25 de ani este finanțat pe 25 de ani, în timp ce depozitele cu care le finanțează băncile sunt la 3, 6, 12 luni”, explică Florin Dănescu la emisiunea Profit Live.

Președintele executiv al ARB recomandă astfel prudență în ceea ce privește trecerea de la ROBOR la IRCC: ”foarte multă lume confundă că trece la IRCC și-a rezolvat problema și are un fel de dobândă fixă”, spune el. ”Acolo unde sunt venituri mai mari, evident că nu are rost să treci la IRCC să plătești mai mult la anul când ar putea crește peste ROBOR”, arată Dănescu.

Profit.ro a arătat că trecerea la IRCC rentează câtă vreme se face fără majorarea marjei fixe de dobândă, însă opțiunea nu este oferită de toate băncile.

Circa 2,12 milioane de români aveau credite în lei la bănci, dintre aceștia 1,55 de milioane aveau împrumuturi de consum (dintre care 14% aveau dobânzile legate de ROBOR), circa 350.000 aveau credite ipotecare standard (dintre care 32% cu rata legată de ROBOR) și aproape 227.000 credite Prima Casă (71% dintre acestea cu rata legată de ROBOR), potrivit datelor publicate de BNR în primăvară.

O parte mică din populație are credite, o parte și mai mică sunt expuși la acest ROBOR, care temporar e o dobândă mai mare decât IRCC. Vedem că în cheltuielile bugetare lunare a unei familii, ponderea covârșitoare a creșterilor este dată de facturi, de utilități. În concluzie, asta e cauza, acolo trebuie acționat”, spune președintele executiv al ARB.

Dănescu face trimitere și la reluarea în spațiul politic a discuțiilor despre proiectul de plafonare a dobânzilor (re)depus de parlamentarii PSD în frunte cu senatorul Daniel Zamfir, dar semnat și de liderul Marcel Ciolacu, în septembrie anul trecut. Zamfir a insistat recent că e necesară o ”reglementare” a dobânzilor – imediat după declarația guvernatorului Isărescu că băncile ”au sărit calul cu ROBOR”.

A încerca să acționezi din perspectivă legislativă cu o plafonare a dobânzilor ar însemna practic un dezastru, ar însemna să elimini instrumentul care poate pondera inflația. Din perspectivă monetară, instrumentul principal de politică monetară este cel al creșterii dobânzilor în perioadă de inflație, pentru a tempera deschiderea la cererea de creditare – creditul devine mai scump, în concluzie se iau mai puține credite, deci oferta de monedă este mai mică în economie, deci sunt mai puțini bani pentru a cumpăra produse escaladând prețurile. A încerca să acționezi asupra medicamentului pentru inflație ar fi o soluție dezastroasă”, explică Dănescu.

O plafonare a dobânzilor ar reduce și încrederea în economia românească, unde băncile au adus capitaluri de 9 miliarde de euro, și ar crește costurile de împrumut ale României, care nici azi nu sunt mici – ”nu poate fi plafonat prețul internațional”, spune Dănescu. Mai mult, creditarea ar fi afectată în condițiile în care ponderea sa în produsul intern brut e cea mai mică din Uniunea Europeană, de circa un sfert, față de 90%.

Poate fugim după o fentă care politic poate fi oferită foarte ușor. Sunt sigur nu se va apela la o astfel de soluție pentru că toate lumea își va da seama ce impact negativ are și cu toții avem o responsabilitate pentru economia României”, adaugă Dănescu.

Mai mult, adaugă președintele executiv al ARB, băncile ”băncile au dovedit că sunt atente, prudente și lângă clienții lor”. ”Marjele s-au restrâns. Dacă ne uităm în coșurile de produse, incluzând aici și creditul, probabil că cea mai mică creștere, chiar dacă este instrument de politică monetară, o găsești la credite”.

Dobânda medie la depozitele noi în lei a crescut în iulie la 6,4% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, față de 1,1% în iulie 2021 (+5,3 puncte procentuale). În același interval dobânda medie la creditele noi în lei a crescut cu 3 puncte procentuale la 8,5% (pentru populație creșterea a fost de circa 1,5 pp la 8,1%).

Datele publicate de BNR la jumătatea anului arată o scădere a creditelor neperformante la 3% (cu circa 0,8 pp sub nivelul din iunie 2021), cel mai mic nivel istoric de când există date de la banca centrală.

Creditarea bancară este alocată în general celor cu venituri relativ bune. Și nu așa cum se prezintă în general pe televiziuni că un pensionar cu 1.000 de lei pensie este afectat de ROBOR, pentru că acel pensionar nu poate să ia niciodată un credit bancar”, spune Dănescu.

Guvernul a aprobat prin ordonanță de urgență un nou moratoriu la plata ratelor la credite. Însă spre deosebire de cel din pandemia COVID 19, cel de acum vine peste o inflație ridicată și dobânzi în creștere, ceea ce ar însemna că amânarea ratelor cu până la 9 luni ar pune debitorii în situația de a relua plățile la un nivel mai ridicat decât cel la care le-au lăsat. Astfel că românii nu s-au îngrămădit deloc să suspende ratele, explică reprezentantul băncilor.

Interesul a fost mare al domeniului politic, nu al beneficiarului. Nu avem cifre, dar știm că interesul este foarte mic, s-a aplicat într-o foarte mică măsură la amânarea ratelor. Ponderea este nesemnificativă și când vom avea date concrete vom și dovedi acest lucru”, spune Dănescu.

El le recomandă românilor cu dificultăți financiare să aibă mare încredere în banca lor și să discute cu ea situația.

Sursa: https://www.profit.ro/smes-talk/video-florin-danescu-arb-cresterea-covarsitoare-cheltuielilor-lunare-vine-facturile-utilitati-plafonarea-dobanzilor-ar-insemna-dezastru-ar-elimina-principalul-instrument-politica-monetara-20857371