Taxarea creditării în statul cu cel mai redus grad de intermediere financiară din UE e cât se poate de nocivă – Only in Romanian

Taxarea creditării în statul cu cel mai redus grad de intermediere financiară din UE e cât se poate de nocivă – Only in Romanian

 

În cei 20 de ani de carieră, din care primii 10 ani în calitate de jurnalist economic, vă spun că nu s-a întâmplat ca sistemul bancar românesc să fie lovit atât de dur din toate părțile și să fie ignorate toate argumentele privind impactul viitor asupra oamenilor. Ca jurnalist am redactat mii de articole timp de un deceniu. Nu am scris și nici nu am auzit în cariera de până acum ca o măsură ca aceasta să se fie aplicată fără să fie discutată cu industriile! Gravitatea situației ridică multe întrebări în rândul bancherilor. O taxă pe creditare în statul cu cel mai redus grad de intermediere financiară din UE (de doar 26,4%) e cât se poate de nocivă.

Nici măcar nu se justifică în condițiile în care statul român nu a sprijinit cu bani publici sistemul bancar în perioada crizei.

Sistemul bancar este o curea de transmisie a măsurilor în economie. Băncile trebuie văzute ca o rotiță dintr-un ceas elvețian care indică timpul cu o precizie maximă. Economia este ceasul elvețian și funcționează corespunzător doar atunci când rotițele se învârt perfect. Dacă introduci nisip între rotițe, se blochează fluxurile financiare. Poate fi bucuria spectacolului mediatic pentru unii, dar miza reală este aceea că românii vor pierde la capitolul bunăstare economică pe termen mediu și lung, iar economia riscă să se întoarcă în trecut cu 15-20 ani, când puțini se mai calificau pentru a obține un credit.

Ne dăm cu toții seama cum ar arăta economia României, care astăzi depășește 200 miliarde euro, fără valoarea adăugată generată de creditul neguvernamental de 54 miliarde euro și cel guvernamental de 22 miliarde euro. Datele acestea se referă doar la creditele în derulare, ceea ce înseamnă că finanțarea acordată de industria bancară este mult mai amplă, multe dintre împrumuturi fiind rambursate deja.

Noi am informat autoritățile de impactul acestor lovituri. De asemenea, opinia publică a ascultat și are capacitatea să discearnă adevărul despre impactul taxei pe activele financiare și al celor trei legi aprobate de parlament, impact care va fi resimțit de populație, de companii, de bănci și, implicit, de întreaga economie.

Și pentru că în spațiul public au apărut acuze și mistificări privind activitatea băncilor, vă invit să parcurgeți mai jos clarificări privind situația de facto:

  • Taxa pe active și cele trei legi (limitarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit) duc la pârjolirea sistemului bancar. Ne întrebăm azi câte bănci vor mai avea profit, dar vă întrebați câte vor rămâne în piața bancară din România în condițiile date? Consiliul Concurenței ar trebui să știe că taxa pe activele financiare ale băncilor și cele trei legi scot unele bănci din piață și aceasta duce la reducerea concurenței.
  • Este foarte grav ca s-a mers pe inducerea în eroare a opiniei publice! Populația și companiile vor fi cele care vor plăti. Oamenii nu vor mai avea același acces la credite ca și până acum, iar companiile cel mai probabil vor plăti mai mult. Aceste măsuri vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Așa cum am menționat și în comunicatele de presă, recesiunea înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieței imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanțării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor.
  • Se impune realizarea de urgență a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea cât de masiv este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Națională – ca impact de primă instanță, dar trebuie calculat și impactul de runda a doua asupra românilor și economiei.
  • Taxa pe activele financiare ale băncilor este o taxă pe creditare, pe titlurile de stat și nu numai. Este o taxă pe finanțarea României, în condițiile în care sistemul bancar asigură 80% din finanțare. Dacă împrumuți populația, companiile și statul, plătești pentru asta! Cum poate să existe oare așteptarea că dacă ești taxat mai mult vei vinde produse mai ieftine? Ați văzut vreun brutar să ieftinească pâinea când taxele au crescut?
  • Este fals că ROBOR-ul este în controlul băncilor! Principalii factori care influențează evoluția ROBOR sunt: politica monetară, lichiditatea existentă în sistemul bancar, inflația și politica fiscală. Ratele de dobândă stabilite de BNR, operațiunile Trezoreriei statului, inflația și așteptările inflaționiste, cum evoluează numerarul și politica fiscală sunt în proporție covârșitoare cauzele creșterii sau scăderii ROBOR. Pe scurt: oglinda economiei! Acestea sunt interdependente si nu stă în puterea băncilor să corecteze deficitele. Nu trebuie arătate cu degetul băncile! Nu trebuie mistificată activitatea băncilor! Reducerea ROBOR a venit după ce inflația a început să coboare încă de anul trecut.
  • Lăcomia nu este a băncilor! Este regretabil că există o astfel de abordare, în care într-un sistem capitalist, companiile care obțin profit sunt puse la zid. Profitul este un lucru normal, nu este un lucru rău. Profitul băncilor din anii 2017 și 2018 vine după ani în care sistemul bancar a fost și pe pierdere. Au fost ani în care sistemul bancar a previzionat puternic, iar acum rezultatele obținute de bănci sunt influențate și de reversarea de provizioane, de îmbunătățirea situației economice, etc…Știați că rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani a fost de doar 0,44%?!!!
  • Situația este destul de sumbră pentru un investitor în zona bancară în România. Orice completare la capitolul inițiative nu face decât să înrăutățească situația băncilor cu impact negativ direct pe toți românii. Băncile, ca intermediari ai banilor, sunt doar un canal de transmisie.

Dacă există responsabilitate și dorință de menținere a stabilității financiare, atunci aceste inițiative vor fi abrogate. Dialogul trebuie să existe, dar și dorința de a identifica împreună cu comunitatea bancară soluții pentru a evita șubrezirea stabilității financiare și prin asta afectarea viitorului românilor. Nota de plată ar plăti-o românii și nu cred că aceasta e abordarea corectă.

sursa: https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22912397-taxarea-creditarii-statul-cel-mai-redus-grad-intermediere-financiara-din-cat-poate-nociva.htm?nomobile=