Ne dorim ca România să rămână la coada plutonului UE? Desigur că nu! Soluții? – Only in Romanian

Ne dorim ca România să rămână la coada plutonului UE? Desigur că nu! Soluții? – Only in Romanian

 

România, la 11 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, se evidențiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de bancarizare, intermediere financiară, nivelul educației financiare și, cu mici excepții, ca nivel al bunăstării economice. Îngrijorătoare sunt și statisticile care arată că unul din trei români este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar fenomenul emigrației a determinat 15% din populația țării să plece.

România înregistrează cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, 26,4% ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, și un nivel redus de bancarizare. Potrivit raportului Global Findex al Băncii Mondiale, care a analizat gradul de bancarizare în 140 de țări din întreaga lume, 58% dintre adulții din România au un cont bancar, România situându-se astfel printre ţările cu cele mai reduse grade de bancarizare din Uniunea Europeană.

Astfel, gradele de bancarizare în rândul țărilor din regiune sunt: Bulgaria (72%), Slovenia (98%), Serbia (71%), Polonia (87%) și Cehia (81%). În România, ponderea populației nebancarizate se află la 42% în comparație cu 9,08% media UE.

Accelerarea bancarizării s-ar putea realiza prin introducerea distribuirii plăților guvernamentale în sistemul de plăți digitale. În România, 30% dintre bugetari sunt plătiți doar numerar, acesta fiind cel mai mare procent din regiune.

Relația dintre educația financiară și incluziunea financiară poate funcționa cu dublu sens: în timp ce o mai bună educație financiară poate conduce la creșterea incluziunii financiare, operarea unui cont sau utilizarea altor produse financiare poate, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea abilităților financiare ale consumatorilor.

Nevoia de educaţie financiară la nivel național este considerabil mare, dat fiind că România se poziţionează pe locuri codaşe din punct de vedere al nivelului de educație financiară în UE, dar și la nivel mondial, fiind clasată pe locul 123 din 143 de ţări. Un lucru îmbucurător este că Strategia de dezvoltare a României include tactici de atenuare a deficitului în raport cu media europeană. Asociaţia Română a Băncilor are ca obiectiv strategic creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, acesta fiind inclus și în Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată de Guvern. Ne manifestăm întreaga disponibilitate de colaborare în vederea realizării acestui deziderat. Toate aceste demersuri au un scop comun, și anume, introducerea educației financiare ca materie obligatorie în școli.

Potrivit studiilor, doar 1 din 5 adulți are o înțelegere a produselor financiare de bază, plasând România pe ultimul loc în Europa, cu o rată a educației financiare de 22%. Lipsa educației financiare a populației reprezintă, la rândul său, un obstacol în calea creșterii creditării, dar și a dezvoltării economiei. România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluția este tratarea cauzelor care plasează țara noastră pe această poziție. Rolul educației financiare este esențial pentru creșterea bunăstării economice, acest aspect fiind evidențiat prin decalajul economic.

PIB/cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a atins 63% din media UE în 2017 în România față de 51% în 2008, potrivit Eurostat. Nivelul este superior celui al Bulgariei (49%) și al Croației (61%) şi tinde să se apropie de cel al Ungariei (68%) şi al Poloniei (70%). PIB-ul pe cap de locuitor în România în cifre absolute s-a situat la nivelul de 10.813 USD în anul 2017, reprezentând o treime din media UE de 33.715 USD, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Practic, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în materie de bunăstare economică. La polul opus, Luxemburg are un PIB pe cap de locuitor de aproape 10 ori mai mare decât România, iar Ungaria cu aproximativ 31% mai mare.

România trebuie să-și cadențeze pașii pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Strategia Europa 2020 propune trei priorități pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Europa. Pentru atingerea țintelor au fost stabilite cinci obiective la nivelul UE care au fost transpuse în obiective naționale, inclusiv în România, dintre care trei implică creșterea nivelului de educatie, de cunoaștere.

Monitorul educației și formării, un instrument al Comisiei Europene, relevă un fapt cunoscut deja publicului: există un decalaj în Romania ce trebuie recuperat pentru anumiți indicatori cheie.

La nivelul Uniunii Europene există un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, în baza căruia s-a convenit asupra a cinci criterii de referință care trebuie atinse de statele membre până în 2020.

  • Primul obiectiv este ca, în medie, cel puțin 15% dintre adulți să participe la programele de învățare de-a lungul vieții, până în 2020.

Proporția adulților care ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții este de 1,1% în Romania versus 10,9% media UE în anul 2017.

  • Al doilea criteriu de referință menționează ca până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte ar trebui să fie mai mic de 15%.

Proporția persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire se situează la 38,7%, cu competențe scăzute la matematică la 39,9% și cu competențe scăzute la științele exacte la 38,5%. Media UE este sub 22,2% la toate cele trei competențe (Monitorul educației și formării – 2017)

  • Criteriul numărul trei menționează că proporția persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învățământul terțiar ar trebui să fie de cel puțin 40%, până în anul 2020.

Ponderea absolvenților de studii superioare era de 26,3% în România, față de o medie europeană de 39,9% în 2017.

  • Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 10%.

Părăsirea școlară timpurie din sistemele de educatie și formare ocupă o pondere dublă față de media europeană, fiind de 18,1% în România față de 10,6% media UE în anul 2017.

  • Cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

Proportia celor incluși era de 88,2% – Romania versus 95,3% media UE în anul 2017.

Asociația Română a Băncilor joacă un rol activ în promovarea educației financiare pentru susținerea economiei și facilitarea accesului populației la servicii financiare adaptate propriilor nevoi. În acest sens, ARB alături de toți stakeholderii industriei financiare și-au asumat leadershipul comun al unui proiect mobilizator în interesul românilor prin inițiativa public – privată Platforma de Educație Financiară. În premieră pentru industria financiară din România în materie de proiecte educaționale comune în beneficiul consumatorilor, membrii Platformei de Educaţie Financiară au lansat, în luna martie 2018, Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare.

În luna iulie 2018, Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au încheiat un Acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF).

Comunitatea bancară din România sprijină societatea în ansamblu în mod direct, inclusiv prin cursuri de formare economico-financiară a profesorilor, pentru a crește şansele de incluziune financiară a tinerei generaţii.

În România, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială s-a redus semnificativ în perioada 2008 – 2017, cu 2 milioane persoane, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, procentul persoanelor expuse riscului sărăciei sau expuse la excluziune socială este de 35,7% din populația României, în comparație cu 22,5% în UE (2017), potrivit Eurostat. Un semnal de alarmă este dat de fenomenul emigrației. Emigrația a atins un nivel îngrijorător, ajungând la 15% din populația țării, respectiv 25% din populația activă.

Fenomenul emigrației și reducerea natalității vor deveni o problemă mult mai pregnantă pe termen lung, atât pentru piața forței de muncă, pentru plata pensiilor, cât și un handicap în dezvoltarea economică a României.

Sistemul bancar contribuie la bunăstarea consumatorului și dezvoltarea economiei prin creșterea incluziunii financiare, a intermedierii financiare, reducerea riscurilor și barierelor și consolidarea încrederii în tranzacțiile și produsele bancare. Sistemul bancar poate fi un performer în situația unui cadru legislativ predictibil și similar cu cel din statele cu care ne comparăm. Cunoaștem cu toții că diferențele mari în ceea ce privește standardele de reglementare adoptate de statele membre contribuie la fragmentarea pieței unice, ceea ce afectează libera circulație a capitalurilor și a serviciilor în interiorul Uniunii Europene. Acestea conduc la o concurență insuficientă și încetinesc dezvoltarea unei piețe funcționale a creditelor bancare. La nivel general, lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.

Este necesară creșterea creditării în condițiile în care România înregistrează o serie de decalaje în raport cu statele membre ale UE ceea ce fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale, precum și creșterea migrației. Pentru aceasta este nevoie de dialog real și de acțiuni concrete, iar industria bancară este deschisă.

Această opinie este semnată de Gabriela Folcuţ – Director Executiv Asociaţia Română a Băncilor şi a fost publicată în cadrul ediţiei lunii decembrie 2018 a Revistei BankingNews.

sursa: http://www.bankingnews.ro/gabriela-folcut-arb.html