ARB Talks: Rodica Tuchilă, ARB – Legea semnăturii electronice din România emisă în 2001 așteaptă să fie armonizată cu cadrul european de reglementare – only in romanian

ARB Talks: Rodica Tuchilă, ARB – Legea semnăturii electronice din România emisă în 2001 așteaptă să fie armonizată cu cadrul european de reglementare – only in romanian

 

În secolul vitezei accentul se pune pe digitalizare și pe tehnologii care să ușureze viața de zi cu zi. Odată cu pandemia Covid19 și cu restricțiile impuse, tot acest proces a fost accelerat. Sistemul bancar nu a făcut excepție. Rodica Tuchilă, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor, a discutat într-un interviu acordat HotNews.ro despre digitalizarea serviciilor bancare, despre interacțiunea fizică redusă cu ghișeele, dar și despre alternativa numerarului și viitorul obiceiurilor de plată.

Digitalizarea serviciilor bancare a fost accelerată de pandemie

Rodica Tuchilă:

De un număr bun de ani, la nivel global noile priorități sunt inovația și digitalizarea, iar serviciile financiar-bancare se află într-o nouă etapă de evoluție.

Au apărut noi generații de clienți, utilizatori nativi ai internetului, care nu mai interacționează decât prin canale digitale cu furnizorii de servicii. Sau cel puțin își doresc lucrul ăsta, inclusiv cu instituțiile financiar-bancare.

În condițiile pandemiei de COVID-19, digitalizarea a devenit o necesitate pentru a asigura în continuare accesul la produse și servicii, în condiții de eficiență și siguranță pentru clienți.

Soluțiile erau în mare parte în piață, aplicații pentru servicii financiar bancare, prin Internet și mobil, cu o tendință de utilizare în creștere.

Tendința a crescut accelerat în timpul pandemiei, soluțiile au fost dezvoltate, au fost diversificate și au devenit mai vizibile, pentru că au răspuns unei nevoi crescute pentru informații și acces la disponibilități, pentru efectuarea de plăți prin aplicații sau cu cardul pe internet, plăți contactless oriunde este posibil pentru evitarea contactului fizic, aplicații de portofel electronic, deschidere de depozite, accesare de credite de anumite valori online, și altele.

Legea semnăturii electronice așteaptă să fie armonizată cu cadrul european de reglementare

Rodica Tuchilă:

În legătură cu semnătura electronică, la nivel național avem o problemă legată de cadrul de reglementare. Avem o lege a semnăturii electronice din anul 2001, care nu a fost pusă de acord cu noul cadru de reglementare european, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (Regulamentul eIDAS), care este aplicabil la nivel european inclusiv în România din 2016 și care prevede că poate fi recunoscută valoarea juridică a semnăturilor electronice simple și avansate, nu numai a semnăturii electronice calificate. Legea 455/2001, legea românească, vorbește doar despre semnătura electronică cu certificat calificat și ar fi foarte important de armonizat cadrul național cu cadrul european pentru a permite recunoașterea valorii legale a semnăturii simple și a semnăturii avansate.

Există niște proiecte de modificare a acestei legi, care se află în Parlamentul României de câțiva ani și care își propun să pună de acord legea semnăturii electronice din România, s-o aducă la nivelul cadrului de reglementare european. În momentul de față, cred că sunt în Camera Deputaților, la una dintre comisiile tehnice, dar în ultima vreme nu au mai suferit niciun fel de dezbatere sau de discuție în parlament.

Numărul plăților online a crescut – noi obiceiuri de plată

Rodica Tuchilă:

Am un exemplu din zona instituțiilor publice. Conform unor date prezentate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, suma colectată în primele 9 luni ale acestui an prin platforma ghișeul.ro a ajuns la 860 milioane lei, în timp ce numărul de utilizatori se apropie de 1,1 milioane. Ce e interesant este că sumele colectate în ultimele 9 luni sunt cât în primii 9 ani ai platformei.

Alte câteva cifre legate de tranzacțiile cu carduri mi se par interesante. La începutul pandemiei, în 2020, prima tendința înregistrată după circa 3 luni de izolare a fost aceea a utilizării cardurilor emise și neutilizate din portofele. Erau carduri emise care nu erau folosite. Statisticile au arătat că în primele trei luni de la începutul pandemiei, peste 300.000 de români au început să utilizeze aceste carduri.

În acest an, pentru prima oară, piață cardurilor a trecut pragul de 100 miliarde lei ca volum trimestrial al tranzacțiilor și ponderea plăților în totalul volumelor tranzacționate a depășit 40%.

Totodată se constată creșteri semnificative ale volumelor de plăți contactless, creșterea apetenței pentru portofele electronice și carduri virtuale, în general pentru orice instrumente fără contact fizic.

În această perioadă s-au format noi obiceiuri de plată, obiceiuri de a accesa prin mijloace electronice serviciile financiare și aceste obiceiuri se consolidează. Tendința cred că va rămâne ascendentă în continuare. Cei mai mulți utilizatori au văzut că pot economisi timp și efort, că pot avea acces rapid la disponibilități și servicii și nu vor dori să revină la situația de dinainte.

Plățile instant sunt alternativa numerarului

Rodica Tuchilă:

În 2019 comunitatea bancară a lansat serviciul plăți instant în lei, care în prezent este oferit de 5 bănci comerciale, altele 3 fiind în proces de testare pentru a intra în sistem în perioada următoare.

Banii ajung în zece secunde de la mine, care sunt clientul unei bănci, când inițiez plata, la un beneficiar final care este clientul unei alte bănci. Plata instant este privită ca o alternativă la plățile prin numerar, transferul de bani fiind realizat imediat între inițiatorul plății și beneficiar.

Digitalizarea României necesită o strategie care să privească societatea în ansamblu

Rodica Tuchilă:

Cred că este necesară o viziune mai largă la nivelul autorităților cu competențe în acest domeniu pentru o strategie digitală care să privească societatea în ansamblu, cetățeni, instituții publice și mediul privat. Ar trebui intensificate eforturile pentru educația digitală, pentru crearea competențelor digitale de bază care să permită utilizarea tehnologiilor avansate, atât de către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice.

În al doilea rând, cadrul legislativ trebuie armonizat cu cadrul european în domeniu pentru a asigura flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital și a facilita schimbul de informații și documente între cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale.

Mai există un factor foarte important. Avem o fragmentare foarte mare din perspectiva sistemelor, aplicațiilor, bazelor de date existente în sistemul public. Aceleași categorii de informații sunt stocate în diverse baze de date. Este absolut necesară o integrare, o interconectare a acestor baze de date și asta ar permite și accesul diverselor entități la informații pentru optimizarea fluxurilor de informații.