ROMÂNIA ARE NEVOIE DE O STRATEGIE DE CREȘTERE A INTERMEDIERII FINANCIARE ȘI A INCLUZIUNII FINANCIARE

 

România are nevoie de o strategie de creștere a intermedierii fi nanciare și a incluziunii fi nanciare. Cu un nivel al bunăstării economice care ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană și ocupanta ultimului loc din punctul de vedere al intermedierii și incluziunii fi nanciare, România trebuie să-și cadențeze pașii pentru a reduce aceste decalaje care se adâncesc constant. La fel ca educația fi nanciară, digitalizarea sau ca incluziunea fi nanciară, intermedierea fi nanciară este una din coordonatele în care sistemul bancar, mediul fi nanciar în ansamblu și cel politic și instituțional se pot parteneria pentru a face cu adevărat o diferență în bine pentru români. Trebuie create punți de colaborare în benefi ciul interesului general în locul unor puncte de ruptură, artifi ciale și cu efecte negative pentru societatea și ecosistemul fi nanciar din România.

Nivelul dezvoltării și intermedierii fi nanciare este puternic asociat cu creșterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fi zic și cu îmbunătățirea efi cienței cu care economiile folosesc capitalul. Concluzia aparține studiului privind creșterea intermedierii fi nanciare în România realizat de PricewaterhouseCoopers pentru Asociația Română a Băncilor care pleacă de la o analiză a 80 de țări, pe durata a 30 de ani, unde studiile demonstrează că intermedierea fi nanciară creează premisele necesare creșterii economice viitoare.

România a înregistrat progrese uriașe de la momentul aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. În cei 12 ani parcurși sub umbrela UE, Produsul Intern Brut nominal a avansat cu 160%, până la aproximativ 200 miliarde euro. PIB/cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a atins 64% din media UE în 2018 în România, față de 44% în 2007, potrivit Eurostat. În România, PIB/cap de locuitor se ridica la 9.600 euro în 2017.

Cu o viteză de croazieră care să asigure o fi nanțare sustenabilă, România poate migra spre lotul țărilor UE în care PIB per capita tinde spre 20.000 euro (Cehia 18.100, Estonia 18.000, Portugalia 18.900 euro, Slovenia 20.800). Activele sistemului bancar românesc au crescut cu 80% în ultimii 12 ani. Dublarea activelor sistemului bancar românesc s-a produs în contextul în care industria bancară europeană a parcurs un drum nu tocmai lin, cu denivelări mai ales în perioada crizei. 51 Sistemul bancar din România este solid și s-a dovedit a fi imunizat la virușii crizei. Cu o capitalizare de 20% și o lichiditate imediată de 37%, principalul pilon al industriei fi nanciare din România asigură fi nanțarea economiei României în proporție de peste 75%.

Pentru a asigura o convergență optimă, România mai are un drum lung de parcurs. Atât convergența nominală cât și convergența reală sunt necesare pentru adoptarea monedei unice – euro. Pentru asta ar trebui să adoptăm o viteză prin care să obținem un avantaj de convergență adică viteza noastră de parcurs să fi e mai mare decât a grupului pe care îl urmărim. În România, intermedierea fi nanciară (calculată ca ponderea activelor în PIB) a ajuns la 51,7%. Intermedierea fi nanciară este jumătate comparativ cu Bulgaria (99%), Ungaria (93,53%) și Polonia (90%). Ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, intermedierea fi nanciară este 26,6%, astfel că România se situează sub media UE de 83%, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente (Polonia și Cehia – 52%, Bulgaria 51%).

Sistemul bancar are capacitatea să susțină o creștere a creditării pe baze sustenabile, însă este nevoie de un set de măsuri ce trebuie implementat într-un orizont de timp de până la 4 ani. Decizia este în mâna autorităților. Asumarea unei politici pro-active de creștere a creditării și a numărului persoanelor care dețin produse și servicii bancare conduce, în timp, la creșterea bunăstării economice a românilor.

Ca atare, este o carte câștigătoare și pentru clasa politică. Trebuie un acord de voință ca o parte din clasa politică să treacă din zona de pasivitate în zona de pro-activitate. Ce măsuri propunem? Studiul mai sus menționat propune cinci măsuri cheie pentru creșterea intermedierii fi nanciare: menținerea unui cadru legislativ stabil, facilitarea unei mai bune interacțiuni între bancă și clienți prin intermediul automatizării și a tehnologiilor digitale, creșterea nivelului educației fi nanciare, un Program public care susține intermedierea fi nanciară prin garanții și co-fi nanțare și stimularea investițiilor.

Cadrul legislativ al activității bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislației românești cu cea a țărilor europene, altele însă au creat volatilitate. În ultimii 5 ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin creșterea recurentă, a numărului de legi și regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi în perioada 2014-2018). Cinci dintre acestea au fost declarate integral/parțial neconstituționale de către Curtea Constituțională.

Partea pozitivă, pentru că trebuie să vedem și o parte bună, este că tocmai în condițiile unei presiuni ridicate asupra industriei, a crescut gradul de înțelegere și susținere publică față de aceasta. Dar, cadrul legislativ impredictibil, un grad scăzut de educație fi nanciară și un nivel al bunăstării economice mai redus sunt factorii care pot întârzia un parcurs adecvat pentru a dubla nivelul PIB per capita la nivel național. Soluția ar fi încheierea unui acord, de tipul „gentleman agreement” privind asigurarea predictibilității legislative pentru următorii 10 ani.

Prin intermediul acestuia ar trebui să se asigure consultări periodice cu industria fi nanciară, evaluarea riscurilor inițiativelor legislative propuse prin intermediul studiilor de impact și asigurarea unui dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții bancare sub forma unor întâlniri de tip workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modifi cărilor legislative. Pentru fi rmele care nu dispun de garanții sufi ciente sau care nu se încadrează în apetitul de risc al băncilor comerciale, trebuie facilitat accesul la fi nanțare prin garanții și co-fi nanțare. Situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profi tabilitate și lichiditate în declin) ar trebui să preocupe autoritățile.

Creșterea nivelului de educație fi nanciară este un alt deziderat al industriei bancare. O soluție pentru o mai bună integrare fi nanciară este și monitorizarea și sprijinirea unui program european de creștere a nivelului de educație fi nanciară. Astfel, piatra de temelie a acestei armonizări ar trebui să fi e introducerea în curricula școlară obligatorie a educației fi nanciare pentru toți cetățenii Uniunii Europene.

La nivel national, autoritățile au efectuat, alături de ARB, primii pași în scrierea Strategiei Naționale de Educație Financiară. Este un drum lung pe care România trebuie să și-l asume inclusiv în ceea ce privește aplicarea tacticilor. România poate și trebuie să crească nivelul educației fi nanciare, iar implicarea „ambasadorilor” relevanți poate conduce la creșterea importanței subiectului.

Cea de a patra măsură care permite facilitarea unei mai bune interacțiuni între bancă și clienți prin intermediul automatizării și a tehnologiilor digitale are rolul de a impulsiona creșterea economică și a productivității muncii și contribuie la scăderea evaziunii fi scale. Creșterea gradului de adoptare a tehnologiilor digitale va crește atractivitatea economiei românești pentru investitori și va contribui la limitarea economiei “gri”, consolidând eforturile în această direcție ale autorităților române.

În plus, digitalizarea reprezintă o oportunitate fără precedent de a crește autonomia fi nanciară a milioane de persoane vulnerabile. Implementată cu atenție, digitalizarea poate aduce benefi cii uriașe întregii comunități, dar și grupurilor vulnerabile. Măsurile propuse aduc benefi cii populației și economiei României pe termen mediu și lung. Rămâne doar ca autoritățile și politicienii români să facă o prioritate din a promova, prin măsuri de ordin legislativ și nu numai, tacticile care ar putea impulsiona creșterea creditării, a gradului de bancarizare și a nivelului educației fi nanciare.

Creditarea – pilon strategic de dezvoltare a economiei României

Creditarea are un efect stimulativ asupra investițiilor în economie. Cadrul macroeconomic, inclusiv politicile adoptate au impact asupra activității de creditare. Un mediu economic perceput ca având risc ridicat infl uențează în mod negativ intermedierea fi nanciară, în timp ce adoptarea unor politici care să stimuleze creșterea economică au un efect pozitiv.

Provocările asociate activității de creditare includ măsurile fi scale de taxare a activelor începând din anul 2019, inițiativele legislative care nu respectă principiile constituționale și capacitatea sectorului privat de accesare a creditelor. Pentru a crește gradul de intermediere fi nanciară, băncile au nevoie de capital, lichiditate, predictibilitate legislativă și clienți bancabili.

Deși impactul introducerii taxei pe activele fi nanciare pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul fi nal va fi plătit de societate în general, prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, asupra bugetului de stat pe viitor. Există un risc ridicat ca taxa pe activele fi nanciare ale băncilor să producă efecte negative în lanț în economie, cu impact direct în reducerea creșterii economice sau chiar intrarea într-o perioadă de recesiune. Soluția este renunțarea la taxă.

Asociația Română a Băncilor își manifestă îngrijorarea profundă față de impactul negativ care ar urma să se propage asupra instituțiilor de credit și creditării economiei naționale în situația promulgării Legii pentru modifi carea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată. Legea instituie soluții fundamental greșite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituțională a României, fi ind susceptibile de a aduce atingere stabilității fi nanciare și de a afecta băncile ca parte a Infrastructurii Critice Naționale, activitatea de creditare, dar și încrederea investitorilor în Statul Român.

Această lege promovează în mod explicit și direct indisciplina fi nanciară în rândul consumatorilor și generalizează lipsa de predictibilitate pe piața creditării, întrucât încurajează de la bun început consumatorii, care fi e doresc să contracteze un credit, fi e să renunțe la un credit afl at în derulare, să considere în mod pro-activ că ar putea renunța oricând la acesta chiar dacă se îndatorează suplimentar. Creditarea – pilon strategic de dezvoltare a economiei României 53 Aceasta va genera creșterea creditelor neperformante, afectarea rezultatelor băncilor cu impact direct asupra capacității de capitalizare a acestora și a creditării economiei României, reducerea accesului la creditare al populației, majorarea costurilor băncilor cu gestionarea activelor recuperate cu efecte asupra pieței imobiliare, toate acestea generând un impact negativ la nivelul întregii economii.

Respingerea de către Curtea Constituțională a setului de legi care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanțe, la doar 2 luni după aprobare, confi rmă volatilitatea sistemului legislativ din România și riscul crescut perceput de către investitori. Promovarea unor inițiative, care în instanța a doua produc o serie de efecte nedorite, intră în contradicție cu demersurile realizate la nivelul Uniunii Europene pentru soluționarea nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității fi nanciare și a creșterii economice.

Diferențele mari în ceea ce privește standardele de reglementare adoptate de statele membre contribuie la fragmentarea pieței unice, ceea ce afectează libera circulație a capitalurilor și a serviciilor în UE, conduce la o concurență insufi cientă și încetinește dezvoltarea unei piețe secundare funcționale a creditelor bancare.

Considerăm că este interesul autorităților să adopte măsuri care conduc la reducerea diferențelor dintre clasele sociale, pentru creșterea bunăstării economice, reducerea migrației și creșterea demografi ei. Apreciem că sunt necesare aceste măsuri pentru asigurarea unor condiții competitive egale în cadrul pieței interne, astfel încât toți actorii economici să benefi cieze de reglementări uniforme, condiții de profi tabilitate similare, cu menținerea disciplinei de plată.

Evoluția creditării

Creditul neguvernamental a avansat cu 7,9% în anul 2018, până la to 251 miliarde lei (54 miliarde euro), cu un ritm de creștere a creditelor în lei de 13,4%. Raportul credite/depozite a scăzut la 74,5%. Structura creditării neguvernamentale pe segmente este împărțită astfel: 53% sunt credite acordate populației și 47% companiilor. Anul 2018 a adus schimbarea structurii creditelor acordate mediului privat. Astfel, ponderea creditelor în lei reprezenta 66% din total credite – cel mai ridicat nivel post 1996. Creditul acordat companiilor nefi nanciare și populației ar urma să crească anual în medie cu 5,8% în perioada 2019-2021, potrivit Raportului BNR.

Strategiile bancare arată că în următorii 3 ani, creditarea corporațiilor ar urma să aibă cel mai ridicat ritm anual de creștere, de 10,9% (cu o creștere de aproape 13% în 2019). În cazul IMM-urilor, creditarea ar urma să crească cu un ritm anual de 6,9%, în timp ce creditul acordat populației ar urma să crească cu un ritm anual de 3,4%.

Pe segmentul populației s-a înregistrat o creștere a creditelor noi acordate cu dobândă fi xă, 25,5% din împrumuturile ipotecare și 80% din creditele de consum acordate în intervalul martie 2018-martie 2019 fi ind cu dobândă fi xă. Statisticile Băncii Naționale a României arată că creditele ipotecare oferite prin programul guvernamental „Prima casă” se mențin la un nivel important, reprezentând 31 % din fl uxul de credite ipotecare noi (3,8 miliarde lei – date anualizate la martie 2019), respectiv 45 % din stocul creditelor ipotecare (34 miliarde lei).

Creditarea companiilor

Când se pune problema accesării de fi nanțare, studiile arată că fi rmele se confruntă cu probleme precum insufi ciența garanțiilor eligibile, lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere fi nanciar, subcapitalizarea companiilor (în România, 40% din companii au capital negativ), birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE și un nivel scăzut de educație fi nanciară.

Dacă analizăm performanțele economice și fi nanciare ale companiilor nefi nanciare observăm că în cazul ROE, avansul a fost de 0,5 puncte procentuale până la 17,1%, în timp ce ROA a atins nivelul de 6,9% (comparativ cu 6,5% în luna iunie 2017). Raportul între creditul comercial și creditul fi nanciar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj fi nanciar, de insolvență. De altfel, companiile afl ate în procedura insolvenței sunt responsabile pentru 43% din portofoliul de credite neperformante afl ate în bilanțurile instituțiilor de credit, arată datele BNR.

Rata creditelor neperformante aferentă companiilor nefi nanciare s-a ajustat cu 3,6 puncte procentuale, până la 8,5% în decembrie 2018. Rata creditelor neperformante pentru IMM a ajuns la 10%. Studiile arată că în România nu este încă înrădăcinată o cultură a IMMurilor, mai mult de jumătate din companiile înfi ințate dispărând în cel mult 10 ani de la data înregistrării.

În România, ponderea IMM-urilor este de 99,7%, în totalul companiilor, comparativ cu o medie de 99,8% în UE, acestea acoperind 65,8% din totalul forței de muncă, față de 66,4% media europeană, potrivit datelor Eurostat.

Ținând cont de rolul crucial pe care IMM-urile îl joacă pentru ocuparea forței de muncă în condițiile în care la nivel național, 2 din 3 angajați lucrează în IMM, este esențială asigurarea accesului la o fi nanțare viabilă, care să le susțină proiectele de extindere, inovare și dezvoltare.

Instituțiile de credit au resursele necesare pentru susținerea creditării, cu indicatori de solvabilitate și lichiditate la niveluri ridicate, însă pentru expansiunea corespunzătoare a creditării pe zona companiilor este necesar ca acestea să fi e bancabile. Există o serie de vulnerabilități, precum gradul ridicat de îndatorare sau termenul ridicat pentru recuperarea creanțelor, care îngreunează efortul de creditare al băncilor.

Creșterea creditării companiilor se poate realiza prin capitalizarea corespunzătoare a companiilor și prin întărirea disciplinei la plată. Ne exprimăm deschiderea pentru inițierea unui dialog continuu cu autoritățile române pentru identifi carea celor mai efi ciente programe de susținere a creditării.

În acest sens, ARB susține înfi ințarea unui Grup de lucru care să aibă ca obiectiv creșterea gradului de intermediere fi nanciară în România.