CREDITAREA – PILON STRATEGIC DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ROMÂNIEI

 

Asociația Română a Băncilor, instituție care reprezintă întreaga piață bancară, își manifestă întreaga disponibilitate pentru colaborare și dialog în dezvoltarea celor mai sustenabile abordări de politici publice cu impact pozitiv asupra mediului de afaceri şi, în final, asupra economiei României în vederea creșterii sustenabile a intermedierii financiare cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar.

Dezideratul ARB este implementarea unor politici la nivel naţional de creştere a intermedierii financiare în România, în parametri care să evite derapaje sau viteze mari de creştere. Aceasta este și rațiunea pentru care ARB are ca pilon strategic creditarea, în mod special a IMM-urilor, integrarea intermedierii financiare pentru creșterea gradului de accesare a fondurilor europene, dezvoltarea Parteneriatului Public Privat și finanțarea proiectelor mari de investiții.

Apreciem cu atât mai necesară creșterea creditării în condițiile în care România înregistrează o serie de decalaje în raport cu statele membre ale Uniunii
Europene ceea ce fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale, creșterea migrației, etc:

  • Gradul intermedierii financiare în România este cel mai scăzut din rândul statelor din Uniunea Europeană (26,4%)
  • Ponderea activelor bancare în PIB se află la 50%. Prin comparaţie, la nivelul UE ponderea activelor sectorului bancar în PIB este de 255%, iar în zona euro de 288%.
  • România se confruntă cu o vulnerabilitate în piața muncii determinată de problema demografică în condițiile în care emigrația a atins un nivel îngrijorător, de 15% din populația țării, respectiv 25% din populația activă.

Considerăm că este interesul autorităților să adopte măsuri care conduc la reducerea diferențelor dintre clasele sociale, pentru creșterea bunăstării economice, reducerea migrației și creșterea demografiei.

Apreciem că sunt necesare aceste măsuri pentru asigurarea unor condiții competitive egale în cadrul pieței interne, astfel încât toți actorii economici să beneficieze de reglementări uniforme, condiții de profitabilitate similare, cu menținerea disciplinei de plată.

Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât și asupra economiei, ce ar fi generate de potențiala intrare în vigoare a celor trei proiecte de lege care se află în diferite stadii de dezbatere în Camera Deputaților: plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit. Proiectele de lege, realizate fără studii de impact și fără consultarea jucătorilor din piață, pot avea efecte nedorite, care să afecteze pe termen lung creditarea și bunăstarea populației.

Potrivit KPMG, o potențială reducere a creditării populației este estimată a avea un impact semnificativ asupra consumului, producției și investițiilor, şi cu efecte asupra bugetului de stat. Astfel, o reducere de 5% a creditării va avea un impact negativ asupra PIB de 1,8%. Efectele primare ale proiectelor de lege privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit sunt deja resimțite atât la nivelul așteptărilor publicului cât și la nivelul percepției asupra sistemului bancar. Aceste proiecte de lege permit crearea unui spațiu al așteptărilor nerealiste. Toate aceste inițiative vin cu costuri pentru industria bancară, inclusiv de imagine, și, în mod paradoxal, se întâmplă în statul membru al Uniunii Europene unde intermedierea financiară ocupă nivelul cel mai redus, de 26,4%. Diferențele mari în ceea ce privește standardele de reglementare adoptate de statele membre contribuie la fragmentarea pieței unice, ceea ce afectează libera circulație a capitalurilor și a serviciilor în UE, conduce la o concurență insuficientă și încetinește dezvoltarea unei piețe secundare funcționale a creditelor bancare.

Promovarea acestor inițiative, care în instanța a doua produc o serie de efecte nedorite, intră în contradicție  cu demersurile realizate la nivelul Uniunii Europene pentru soluționarea nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice.

În acest sens, salutăm publicarea de către Comisia Europeană, în luna martie 2018, a unui pachet de măsuri pentru a aborda riscurile legate de nivelurile ridicate ale creditelor neperformante în Europa. Pachetul include o propunere de directivă privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite și recuperarea garanțiilor reale, o propunere de regulament privind modificarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante și un proiect privind înființarea de societăți naționale de administrare a investițiilor.

Așa cum este menționat și în textul propunerii de Directivă, reducerea stocurilor mari de credite neperformante și acumulările viitoare este esențială pentru
finalizarea Uniunii bancare, pentru asigurarea concurenței în domeniul bancar și pentru menținerea stabilității financiare. Se au în vedere măsuri pentru
creșterea eficienței procedurilor de recuperare a creanțelor prin existența unei proceduri de executare a garanțiilor extrajudiciare accelerate și se încurajează dezvoltarea piețelor secundare ale creditelor neperformante. În vederea eliminării impedimentelor pentru transferul creditelor către instituții non-bancare – statelor membre li se va solicita să ridice orice restricții existente în legislațiile naționale care împiedică transferurile împrumuturilor către instituții non-bancare.

Având în vedere măsurile ce urmează a fi implementate la nivel European prin care se elimină obstacolele nejustificate în zona creditării și a transferului de credite în vederea dezvoltării în continuare a piețelor secundare pentru creditele neperformante, apreciem că proiectele de lege care conduc la acumularea de credite neperformante vin în contradicție cu recomandările de la nivel european și cu angajamentele României în raport cu Fondul Monetar Internațional. Astfel sunt afectate măsurile de reducere a riscurilor existente la nivelul pieței bancare naționale și chiar europene. Măsurile europene, inclusiv cele care urmează a se implementa, permit băncilor reducerea expunerilor neperformante și concentrarea pe activitatea de bază, de finanțare a consumatorilor și companiilor.

Sursa: BNR

Astfel de măsuri asigură stabilitatea financiară și pot asigura creșterea economică. Sistemul bancar românesc a aplicat măsuri de reducere a portofoliilor de credite neperformante. Implementarea măsurilor prevăzute în proiectul de lege național va conduce la o reversare a trendului de curățare a bilanțurilor băncilor.

Evoluția creditării

Sistemul bancar a înregistrat o evoluție pozitivă determinată în principal de cadrul macroeconomic favorabil, ceea ce a condus și la o accelerare a creditării. Creșterea anuală prognozată a creditului neguvernamental este de 6,4% pentru anul 2018 conform strategiilor bancare, în condițiile în care în anul 2017 avansul creditului neguvernamental a fost de 5,6%. Soldul creditului neguvernamental a revenit la 50 miliarde de euro, nivel înregistrat la începutul crizei, în pofida faptului că între timp am asistat la rambursări totale, rambursări de principal, vânzarea creditelor neperformante integral provizionate etc. Structura creditării neguvernamentale pe segmente este împărțită astfel: 53% sunt credite acordate populației și 47% companiilor. Anul 2018 a adus schimbarea structurii creditelor acordate mediului privat. Astfel, la finalul lunii martie, ponderea creditelor în lei reprezenta 63,8% din total credite – cel mai ridicat nivel post 1996.În contextul în care în anul 2017 am asistat la schimbarea de trend în ceea ce privește evoluția dobânzilor, în sensul creșterii indicelui ROBOR, Asociația Română a Băncilor a analizat posibilitatea utilizării mai largi a dobânzilor fixe în activitatea de creditare a persoanelor fizice. Astfel, consumatorii ar putea fi protejați suplimentar de riscul de variație a ratei dobânzii prin crearea unor mecanisme de natură să permită stimularea mai amplă a împrumuturilor cu dobândă fixă. S-a înregistrat o creștere a creditelor noi acordate cu dobândă fixă, 27% din împrumuturile ipotecare și 79% din creditele de consum acordate în intervalul ianuarie – martie 2018 fiind cu dobândă fixă. Prin comparaţie, doar 6% din creditele ipotecare acordate în perioada similară din 2017 au fost la dobânzi fixe. În urma eforturilor constante depuse de sistemul bancar, rata creditelor neperformante a coborât de la pragul de alertă, la pragul de semnal. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 5,71% în iunie 2018 (comparativ cu 8,32% în urmă cu un an), reducerea fiind de aproape 4 ori față de anul 2014. În ceea ce privește rata de neperformanţă pe componente publicată de Banca Națională a României pentru luna martie 2018, aceasta înregistra o pondere de 11,44% pe sectorul companiilor, unde rata de neperformanță pe zona IMM era de 12,7%, în timp ce indicatorul era de 5,68% pe zona populației. În România, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se plasează la un nivel ridicat, fiind de 57%. Creditarea bancară în România are un potențial de creștere ridicat, în special pe zona corporate, cu efecte benefice la nivelul economiei per ansamblu, însă sunt necesare eforturi comune ale industriei bancare, susținute de factorii de decizie, prin proiectele pe care le promovează.

Reglementarea și legiferarea în domeniul creditării

Riscurile potențiale inițiale induse sectorului de cadrul legislativ au fost diminuate pe parcurs. Strategiile instituțiilor de credit includ angajamente pe termen lung privind creditarea economiei reale.

Putem face trimitere la provocările determinate de legile promovate recent, în perioada preelectorală, Legea dării în plată și Legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la curs istoric, dar Curtea Constituțională și-a exprimat deja opinia și a adus clarificările necesare.

Analiza deciziei publicate de Curtea Constituțională legată de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată indică faptul că instituția a avut în vedere aplicarea legii pentru cazurile sociale, prin invocarea principiului impreviziunii.

Impreviziunea (acele evenimente excepționale survenite pe parcursul derulării creditului care au condus clientul în situația de a avea dificultăți majore la rambursarea creditului) va reprezenta o situație mai degrabă excepțională decât frecventă.

Comunitatea bancară a afirmat, încă de la început, că soluţia pe fond la toate aceste probleme este legată de comunicarea între bancă şi clientul său și că fiecare bancă a încercat să găsească o soluție într-o formă sau alta la cazurile sociale de care discutăm. Problema pe care o avem este o problemă de setare de aşteptări.

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a respins legea conversiei creditelor în franci elvețieni (CHF), afirmând că legea încalc[ principiul bicameralismului, în sensul că a fost modificată radical de Camera Deputaților, față de prima formă adotată de Senat, precum și față de obiectivele inițiatorilor.

Altfel, s-a ajuns în situația în care o singură Cameră, și anume Camera decizională, a legiferat în mod exclusiv, și acest lucru contravine principiului bicameralismului.Dificultățile la plată întâmpinate de anumiți debitori în franci elvețieni (dar și în alte monede) au fost adresate mereu la bănci, acestea oferind soluții personalizate.

Până la finele lunii august 2016, 78% din cererile clienților au fost aprobate și, ca atare, restructurate și/ sau reconvertite în moneda națională zeci de mii de credite în CHF.

Sistemul bancar se află în poziția în care reclădește încrederea afectată de dezbaterile publice din ultimii ani.

Creditarea companiilor

Companiile mici și mijlocii reprezintă circa 90% din totalul întreprinderilor la nivel global și acoperă peste 50% din forța de muncă. Acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea economiilor, jucând un rol important în ceea ce privește crearea locurilor de muncă și dezvoltarea sistemelor inovative. În România, ponderea IMM-urilor este de 99,7%, în totalul companiilor, comparativ cu o medie de 99,81% în UE, acestea acoperind 66,4% din totalul forței de muncă, nivel similar cu media europeană (66,63%), potrivit datelor Eurostat pentru 2016. Ținând cont de rolul crucial pe care IMM-urile îl joacă pentru ocuparea forței de muncă în condițiile în care la nivel național, 2 din 3 angajați lucrează în IMM, este esențială asigurarea accesului la o finanțare viabilă, care să le susțină proiectele de extindere, invoare și dezvoltare.

În Romania, IMM – urile sunt preponderent companii importatoare, datele BNR arată că deficitul balanței comerțului exterior pe acest segment este de 10 mld. euro la finalul anului 2017. Statistica publicată de BNR arată ca firmele cu capital privat autohton reprezintă aproximativ 90% din ansamblul firmelor, concentrează 45% din activele totale ale sectorului şi contribuie cu 44% la valoarea adăugată brută generată de acesta. Firmele cu capital privat majoritar românesc sunt mai eficiente comparativ cu cele private cu capital străin. Astfel, în primul semestru din anul 2017, companiile cu capital majoritar privat autohton au înregistrat o rentabilitate a capitalului de 19,2%, comparativ cu 17% în cazul companiilor private străine, se arată în Raportul asupra stabilitatii financiare. Pentru comparație, indicatorii de rentabilitate a capitalului și a activelor (ROE și ROA) la nivelul sistemului bancar au fost la finele anului trecut de 12,50% si 1,30%, sub nivelul raportat de companiile private din România.

Statisticile arată că firmele se finanțează preponderent din datorii comerciale (19,3 % din total pasiv), urmate de datorii față de acționari și entități afiliate (10,6 %) și de creditele interne la bănci și la instituțiile financiare nebancare. Ponderea firmelor care se finanțează de la bănci în total este de 10,4%. Creditarea IMM-urilor este un obiectiv principal al membrilor Asociației Române a Băncilor, iar datele BNR ne arată că există un potențial ridicat în această zonă. Astfel, potrivit datelor BNR, 14.300 de companii, din care 13.400 mii sunt IMM-uri, ar putea susține un volum de împrumuturi de 113 miliarde lei.

O mare parte dintre companiile românești nu sunt bancabile, în condițiile în care au capitaluri proprii negative. La nivelul anului 2016, o treime dintre firme au raportat pierderi, iar 44 % dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. Instituțiile de credit au resursele necesare pentru susținerea creditării, cu indicatori de solvabilitate și lichiditate la niveluri ridicate, însă pentru expansiunea corespunzătoare a creditării pe zona companiilor este necesar ca acestea să fie bancabile. Există o serie de vulnerabilități, precum gradul ridicat de îndatorare sau termenul ridicat pentru recuperarea creanțelor, care îngreunează efortul de creditare al băncilor. În privinţa termenului mediu de recuperare a creanţelor, întreprinderile mici şi mijlocii reușesc să recupereze creanțele în 104 zile, se observă astfel că se utilizează creditul comercial. Primele trei cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele sunt în continuare fiscalitatea ridicată, impredictibilitatea mediului fiscal și concurența, potrivit sondajului BNR. Accesul la finanțare ocupă poziția a 9- a ca problemă presantă pentru firme.

Studiile arată că în România nu este încă înrădăcinată o cultură a IMM-urilor, mai mult de jumătate din companiile înființate dispărând în cel mult 10 ani de la data înregistrării. În cazul companiilor, pierderea în caz de nerambursare (LGD) estimată de bănci pentru împrumuturile care au intrat în stare de nerambursare în T4/2017 s-a plasat la 42% în creștere de la 40% cu un an în urmă. Într-un climat local general caracterizat de existenţa unui grad ridicat de impredictibilitate, planurile de afaceri sunt din start amânate, reevaluate şi apetenţa pentru investiţii este redusă. Ne exprimăm deschiderea pentru inițierea unui dialog continuu cu autoritățile române pentru identificarea celor mai eficiente programe de susținere a creditării. În acest sens, ARB susține înființarea unui Grup de lucru care să aibă ca obiectiv creșterea gradului de intermediere financiară în România.

IMM-urile

  • IMM-urile din România asigură aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă din economia non-financiară şi sunt responsabile pentru 52,8% din valoarea totală adăugată. În ce priveşte valoarea adăugată, acest nivel este uşor mai mic decât media UE.
  • IMM-urile în România angajează în medie 5,7 persoane, comparat cu media europeană de 3,9 persoane. Productivitatea IMM-urilor din România, definită ca valoare adăugată per persoană angajată, este mai mică de o treime din media UE.
  • Accesul la finanţare este identificată ca cea mai puţin presantă problemă de IMM-uri în perioada aprilie 2017 – martie 2018.
  • Creditele noi au fost acordate în ponderi sensibil mai apropiate între moneda naţională şi valute (53%, respectiv 47%), majoritatea îndreptându-se către IMM (69%).
  • În privinţa termenului mediu de recuperare a creanţelor, corporaţiile sunt caracterizate de valori sensibil mai reduse ale indicatorului comparativ cu IMM (68 de zile, faţă de 104 zile, în iunie 2017).