Continuăm seria discuțiilor ARB Talks cu Ramona Ivan, Președinte al Comisiei pentru Fonduri Europene a Asociației Române a Băncilor. Aflăm în cadrul acestui interviu perspectivele și contribuțiile aduse în domeniul financiar bancar, cu accent pe gestionarea și utilizarea fondurilor europene. „Antreprenorii trebuie să știe că proiectele sunt ale lor și trebuie să pornească de la o idee foarte clară legat de ceea ce doresc să realizeze: modernizare, extindere, reducere a costurilor, o nouă idee de afacere, diversificarea activităților”, spune Ramona Ivan.

Ramona Ivan, Asociația Română a Băncilor Foto:  HotNews

Aș începe cu o primă întrebare: ce call-uri sunt deschise în acest moment și ce se pregătește pentru prima parte a anului viitor?

Avem o serie de măsuri lansate în cadrul programului operațional regional 2021-2027 de către agențiile de dezvoltare regională. Aceste scheme sunt pentru mediul privat și vizează modernizarea, retehnologizarea, precum și susținerea întreprinderilor inovatoare sau investițiile în digitalizarea companiilor. În cadrul PNRR, se pune accent pe zona de digitalizare și dezvoltare sustenabilă și vom prezenta cum anume s-a modificat PNRR-ul în România anul acesta. Pe aceste măsuri 2021-2027 din POR, practic avem alocări de peste 200 de milioane de euro, cu granturi care diferă de la regiune la alta și în general variază procentual între 50 și 90 la sută. Deci vorbim de o componentă nerambursabilă într-o proporție foarte importantă și în funcție de regiunea în care se deschid, granturile pot fi mai mari sau mai mici.

INVESTALIM

Știm bine că Bucureștiul, pe fondul încadrării în cadrul regiunilor dezvoltate, beneficiază pe aceste forme de sprijin de o componentă nerambursabilă mai mică. De asemenea, merită amintit, fiindcă este o măsură care este disponibilă chiar și astăzi. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu suportul AFIR a lansat programul Investalim, care acoperă perioada 2023-2026. Și aici avem un buget considerabil, de circa 590 de milioane de euro. Este un buget multianual, alocarea aferentă anului în curs fiind de 147 de milioane de euro. Aici avem o componentă nerambursabilă pentru companiile din zona de industrie alimentară într-o proporție de maxim 70% din cheltuielile eligibile, însă trebuie tinut cont de faptul ca în funcție de schema propusă există și o serie de cheltuieli în acel proiect care nu sunt eligibile.

Și atunci unele companii vin și aplică pentru maximul posibil. Tot AFIR a deschis și o linie de finanțare pentru investiții în energie regenerabilă, în sectorul agricol, o măsură foarte importantă. Bugetul acestei scheme este unul destul de consistent, cam de 150 de milioane de euro și aici pot fi granturi și de 100% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Este o masură prin care companiile din agricultura își asigură necesarul energetic din surse verzi, în concordanță cu viziunea de tranziție energetică dinspre combustibilii fosili înspre energia regenerabilă.

Tranziție justă

In cadrul programului operațional tranziție justă 2021-2027, într-o serie de județe, Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, la care se adauga investiții teritoriale integrate ITI Valea Jiului, au fost lansate o serie de apeluri de proiecte care practic până în martie 2024 vor fi disponibile. Aici iar avem un buget consistent, de până în 800 de milioane de euro. Vorbim de investiții in construcții, spații de producție, tot ceea ce s-a considerat că este necesar pentru dezvoltarea regiunii. In cadrul programului, ajutorul financiar nerambursabil acoperă, să zicem așa, o plajă mai largă. Pot fi și proiecte unde grantul să fie de până la 200.000 euro sau proiecte complexe, unde se poate ajunge și la o finanțare nerambursabilă de 8 milioane de euro pe fiecare proiect. Și aici maximul de grant va fi de 90%.

Acestea sunt masurile disponibile astăzi, care tocmai s-au lansat și altele care sunt în pregătire. Când vorbesc în general de finanțări din fonduri europene, de multe ori există o similitudine și de fiecare dată am zis că este bine ca aceste măsuri să fie lansate, poate în corelare sau în completare cu măsurile guvernamentale care se lansează și de asta amintesc tot aici o schemă de minimis care practic s-a lansat chiar luna aceasta, programul de microindustrializare – fabricat în România, Comerț si servicii și programul de accelerare a dezvoltării IMM-urilor dezvoltate prin intermediul Ministerul Economiei, Antreprenoriatul și Turismului. Deja selecția de bănci a avut loc la începutul lunii și au fost anunțate o serie de bănci cu suportul carora vor fi implementate aceste programe.

Sunt cinci bănci selectate care au un istoric cu ministerul, pe schemele deja cunoscute, fiindcă același minister a derulat și Start-up nation, Femeia antreprenor și multe alte programe. Exista si, să zicem, o noutate. Companiile primesc până la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile fiecărui proiect, suma care poate fi utilizata inclusiv pentru plata unui credit pe care l-au luat de la bancă în completarea proiectului lor. Și sunt bugete n-aș spune mari, dar importante, undeva la Comert si servicii – 74,5 milioane lei, la micoindustrializare – 85 milioane de lei, la accelerarea dezvoltării IMM-urilor sunt 54 milioane de lei. Numărul sau valoarea alocata acestor programe nu este foarte mare. De aceea spun ca aceste scheme vin in completarea finantarilor din fonduri europene.

Ele au un rol foarte important, de initiere a companiilor care nu se gandesc inca la proiecte de anvergura desfasurate cu componente de fonduri europene. Ele educa companiile să respecte anumite reguli, mai puține decat cele necesare in proiectele ample ce cad sub incidenta prevederilor stricte ce guverneaza fondurile europene. Și după implementarea unui astfel de proiect, când ai văzut că ai reusit, poți să mergi mai departe să dezvolți alte lucruri.

De asemenea din perioada de programare 2014-2020, unde să zicem, alocarea per ansamblu ar fi la un 80-82% pe diversele scheme atât pe politica de coeziune, cât și pe PN-DR sunt multe proiecte, mai avem până la 100% și au mai fost scheme deschise chiar și zilele acestea și în toamna aceasta și sunt multe scheme din această perioadă de programare care au perioada de implementare 31 decembrie anul acesta. Cu alte cuvinte, în opinia noastră, a celor care ne implicăm în astfel de proiecte și ca o bancă te implici, că poți să susții cu cofinanțarea și cu toate celelalte produse. Mi se pare foarte, foarte important un focus cât de mare se poate zilele acestea ca să se implementeze aceste proiecte și să se implementeze corect, fiindcă și pe acest aspect, din nefericire, mai sunt lucruri care nu tot timpul, poate sunt bine explicate, bine înțelese. De asta nu toate companiile pot reuși să și ducă cu succes la bun sfârșit și să intre în posesia integrală a grantului, să le implementeze. Știi că aici implementarea e un pic mai dificilă.

Sunt foarte multe proiecte în curs de finalizare și noi, sistemul bancar, avem pe masă astfel de proiecte și am depus toate eforturile pentru a ajuta beneficiarii să se finalizeze cu succes. De asta mi se pare că nu știu, cred că fiecare decembrie este undeva nu lipsit de griji în ultimii ani. Dar acum sunt aceste foarte multe proiecte pentru care, zic eu că pentru fiecare dintre noi este important să le vedem că se implementează, că până la urmă, dacă vorbim de 2024, că trebuie să ne uităm la 2024, este aproape și vorbim de creștere economică, în contextul în care sunt anumite, știm bine, începutul de an o să fie.

Și acum ce este deja început trebuie finalizat și ce se lansează, trebuie construite aceste proiecte din timp și depuse, tocmai fiindcă absorbția este cea care ne poate ajuta să fim pe plus în continuare ca și stat membru.

PNRR

Asta voiam să vă întreb. Apropo de PNRR, a fost o discuție destul de amplă, mai ales despre revizuirea acestui plan. Ce s-a întâmplat aici?

PNRR-ul a fost revizuit chiar anul acesta, în luna noiembrie. Practic alocarea acum este de 28,5 miliarde de euro, avem 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi și diferența de 13,6 sub formă de granturi. Revizuirea a vizat inclusiv introducerea unui nou capitol Re-Powering, care practic ne duce în zona de creștere a rezilienței și independenței energetice a României prin creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile. Pentru finantarea acestui capitol s-au realocat fonduri de 2 miliarde de euro, urmand ca aceste sume sa fie folosite pentru investiții in instalarea de capacități cu tehnologie fotovoltaică, infrastructură, iarăși proiecte de creșterea eficienței energetice la nivelul gospodăriilor, programul național casa e eficientă energetic, cu alocare de 534 milioane de euro, deci, ca să zicem așa, cumva în zona verde, în zona de reducere a disparităților, pentru diminuarea emisiilor de carbon, în zona de eficiență energetică. Credem că, într-o formă sau alta, anul 2024 va fi unul decisiv in alocarea si absorbtia sumelor incluse in PNRR.

Ca și sume încasate ca stat suntem undeva la media europeană, 32% față de un 31% dar practic avem pre-finanțări, avem și cele două cereri de plată, trebuie ca aceste sume sa fie distribuite beneficiarilor in cadrul proiectelor propuse si semnate rapid alte contracte de finantare pentru că timpul e destul de scurt.

Spuneați că 2024 pentru PNRR va fi un an foarte important. Dacă ar fi să le explicăm antreprenorilor care nu se mai gândesc la liniile care sunt deschise acum, poate se gândesc la apeluri ce urmează a fi deschise. Care ar fi etapele implementării proiectelor obligatorii într-o astfel de situație?

Da, în primul rând antreprenorii trebuie să știe că proiectele sunt ale lor și trebuie să pornească de la o idee foarte clară despre ce doresc să realizeze: modernizare, extindere, reducere a costurilor, o nouă idee de afacere, diversificare a activităților și așa mai departe.

Dacă se pornește doar de la faptul că există niște fonduri nerambursabile și, în funcție de asta, mai dezvoltă ceva, este, să zicem, o abordare nu neapărat optimă. Din experiența pe care am dobândit-o, pot spune că lucrurile nu merg întotdeauna cel mai fericit, deoarece fondurile europene sunt extraordinar de benefice, reprezentând un sprijin considerabil in masura in care sunt integrate in planurile de dezvoltare ale companiilor. Companiile care ar fi întâmpinat dificultăți sau nu ar fi reușit să realizeze anumite proiecte cu fonduri nerambursabile au reușit să-și diversifice activitatea și să se dezvolte. Cu toate acestea, există și provocări, este nevoie de răbdare, încredere în sine, planificare atentă și o viziune realistă asupra dezvoltării. Dacă proiectul nu pornește de la o necesitate a antreprenorului sau de la o idee clară, devine mai dificil de implementat, deoarece există riscul să fie considerat prea complicat și abandonat.

În afară de a avea ideea de dezvoltare, corelata cu obiectivele si viziunea companiei, antreprenorul trebuie să obțină informații detaliate, deoarece degeaba avem idei și planuri dacă acestea nu se încadrează în criteriile de eligibilitate. Prin urmare, este necesar să se verifice dacă firma sau grupul de firme îndeplinește criteriile de eligibilitate ale proiectului. De asemenea, trebuie să se analizeze cu atenție criteriile de eligibilitate pentru solicitanți și pentru activitatea proiectului, deoarece acestea sunt două aspecte distincte. Sunt situații în care apar confuzii privind încadrarea unei companii in categoria IMM. Este important să avem claritate în aceste aspecte, deoarece nu toate proiectele sunt potrivite pentru oricine. De asemenea, este esențial să se pregătească in detaliu proiectul anterior aplicarii, inclusiv in ceea ce priveste definirea surselor financiare pentru implementarea lui, aspect care poate fi mult mai usor gestionat in situatia implicarii unei banci încă de la început. Diferența dintre un proiect implementat cu succes și unul care nu reușește poate depinde și de etapa de discuție cu o bancă în faza incipientă. Acest lucru poate contribui la identificarea unei structuri optime de finanțare proiectului. Este important să se țină cont inclusiv de aspectul bancabil atunci când se aplică, iar discuțiile cu o bancă în această etapă pot ajuta la optimizarea structurii proiectului.

După ce s-a discutat cu banca și s-a stabilit finanțarea, proiectul este scris, urmand a fi depus la autoritatea de management. Este crucial ca antreprenorul să se asigure inca din acest stadiu că proiectul este bine structurat, deoarece diferența între un proiect de succes și unul care poate întâmpina dificultăți poate fi determinata de o structura a proiectului suboptimala. Este important să se aibă în vedere și pregătirea proiectului în ceea ce privește solicitarea de finanțare nerambursabilă și tragerile din credit. Există multe aspecte importante de luat în considerare.

Este firesc să dorim să intrăm cât mai rapid în posesia finanțării și să începem proiectele de dezvoltare dorite, dar atenția acordată detaliilor este esențială. De multe ori, entuziasmul este urmat de o semnare rapidă a contractului, dar trebuie să fim atenți. Este necesar să citim cu atenție și să înțelegem toate clauzele din contractul de finanțare nerambursabilă, deoarece am observat de mai multe ori că entuziasmul inițial conduce la semnarea contractului fara a i se acorda atentia cuvenita. Este important să citim cu atenție și să înțelegem toate clauzele din contractul de finanțare nerambursabilă.

Noi, la nivelul sistemului bancar, am dezvoltat mecanisme pentru a susține implementarea proiectelor, verificând și rapoartele de progres ale acestora. În momentul în care o bancă sprijină implementarea unui astfel de proiect, este crucial ca și partea de finanțare nerambursabilă să se desfășoare cu succes, deoarece aceste aspecte sunt interconectate. Un proiect nu este considerat finalizat atunci când toate activitățile sunt încheiate și ultima plată este efectuată; este necesar să fim atenți și să acordăm o atenție deosebită în perioada de monitorizare și durabilitate, care poate dura între trei și cinci ani, în funcție de proiect. În această perioadă, investiția finanțată trebuie să funcționeze, locurile de muncă create trebuie menținute, iar indicatorii asumați prin proiect trebuie să fie atinși.

Este important să fim conștienți că această etapă nu se finalizează odată cu încheierea execuției proiectului. Este esențial să fim atenți la orice schimbare majoră în proiect care poate afecta durabilitatea acestuia și să discutăm cu autoritatea de management dacă apar situații care pot fi fundamentate. În final, dacă lucrurile nu au fost asumate corect în proiect, acestea pot fi descoperite în timpul unui eventual control. Se descoperă că aceste lucruri nu au fost asumate prin proiect și nu au fost respectate.

„Noi, ca bănci, nu oferim consultanță”

Dna. Ivan, antreprenorii se întreabă cât de important este un consultant pentru antreprenorii mici, în special în etapele de concepere și implementare a proiectului. Cum vedeți această colaborare și cum le explicați antreprenorilor să lucreze cu un consultant?

În primul rând, este foarte important, consultanții trebuie să poată să probeze beneficiarilor și asta este ceea ce recomandăm în primul rând beneficiarilor, să poată să probeze că au această experiență în proiecte și nu pe undeva, că se învață împreună cu beneficiarul, iar experiența dovedită exact pe ce este pe măsură, pe să zicem pe acele ghiduri și pe acele tipuri de proiecte pe care practic oferă consultanța, fiindcă sunt între fonduri structurale și partea de agricultură, sunt lucruri diferite între un anumit proiect, știu și eu de transport și un proiect pentru cresterea competitivitatii. Iarăși sunt lucruri diferite și trebuie să fie o consultanță specializată. Este bine ca antreprenorul sa beneficieze de consultantă și de multe ori noi în sistemul bancar recomandăm să se vină și la bancă, dacă poate compania nu are resurse semnificative alocate și nu are personal de specialitate, să vină cu consultantul împreună, fiindcă putem să stăm la aceeași masă.

Noi, ca bănci, nu dăm consultanță, noi dăm sfaturi și nefiind o activitate renumerată, nu suntem într-o concurență cu dumnealor. Consultantul trebuie să recomande ce compania are nevoie și ce poate să ducă. Am văzut proiecte care au fost pe undeva supradimensionate. Iarăși recomandăm și firmei de consultanță, recomandăm și beneficiarilor să încerce să meargă pas cu pas și ulterior, dupa implementarea acestora, să mearga mai departe cu proiecte mai ample. Consultanții trebuie să verifice si studiile de piață, trebuie să fie cumva riguroși.

Ajutorul unei bănci sau avantajul unui consultant este că atat bancile cat si consultantii se confruntă cu foarte multe proiecte, multe pe același tipic și le este mai ușor să vada dacă cineva din același domeniu spune că nu știu, realizează anumiți indicatori și o companie similară, care aplică cam pe aceeași măsură, spune că o să fie de 100 de ori mai mari acei indicatori. Ideal a fi la un moment dat să avem așa o hartă foarte, foarte transparentă, ce s-a finanțat, în ce condiții pe diverse domenii și aceasta să fie pusa la dispozitia potentialilor beneficiari. Ar fi mai simplu să își dea seama dacă sunt în acele zone sau nu. Dar la fel, rolul consultanților este și acela de a se asigura că proiectele sunt totuși bine calibrate, bine structurate. Aș mai spune că pe partea de implementare este vital să existe un consultant.

Dacă nu se lucreaza cu un consultant măcar acolo în companie să existe o persoană care să știe proiectul cap-coadă de când a fost el desenat, gândit și să urmărească implementarea. Companiile cu un istoric in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene, inclusiv cele din preaderare cum ar fi programul SAPARD au o expertiza care le permite implementarea proiectelor cu componenta nerambursabila in bune conditii. Pe masura diversificarii fondurilor puse la dispozitie a crescut apetenta accesarii lor si in randul companiilor noi, care nu au pe cineva specializat, in care de multe ori antreprenorul are un contabil, are pe cineva în vânzări, dar în rest cam le face pe toate și aici e vital pentru bunul mers al proiectului să existe un consultant.

Marile companii au deja resurse umane cu expertiza. In acest caz consultantul este mai puțin necesar, fiindcă pot implementa proiectele cu resurse interne.

Dna. Ivan, ați invitat antreprenorii în cursul acestei discuții, în mod repetat, să vină la bancă, să vină înainte de a se apuca să țină legătura cu banca. La ce se uită banca atunci când acordă finanțare pentru proiecte europene din fonduri nerambursabile?

La ce ne uităm când acordăm finanțare pentru proiecte cu fonduri nerambursabile? Mă uit cât de viabilă este afacerea respectivă. Cu alte cuvinte, dacă compania respectivă primește un împrumut de la bancă, analizez dacă are capacitatea de a onora obligațiile financiare. Mă uit la istoricul relației cu clientul, mă uit la o structură de finanțare și un cashflow necesar pentru implementare. Mai mă uit uneori dacă compania se grăbește, fiindcă dacă se grăbește și încă nu s-a lansat ceva sau ce s-a lansat este înca in dezbatere și nu este foarte clar când anume se lansează, atunci poate sunt alte forme de sprijin care se potrivesc mai bine. Mă uit la piață, la concurență, la capacitatea de desfacere, la experiența echipei de management.

Recomandăm foarte mult și în zona de fonduri europene, dar nu numai, când se implementeaza astfel de proiecte, compania sa se dezvolte corelat cu expertiza ei. Vânătorii de fonduri nerambursabile există în toate statele membre, dar este de evitat să incurajam o abordare oportunista, de accesare a fondurilor fara o viziune coerenta, in linie cu expertiza de business a companiei. In cazul in care accesarea fondurilor nu respecta aceste linii directoare si antreprenorul nu are experiență in preventia unor probleme ce pot aparea, lucrurile pot fi destul de neplăcute.

Implicarea beneficiarului alături de consultant în scrierea proiectului

Aș vrea să vă întreb care ar fi cele mai periculoase capcane care îi pândesc pe antreprenori atunci când implementează sau lucrează cu fonduri europene nerambursabile?

Neimplicarea beneficiarului alături de consultant în scrierea proiectului. Compania are un consultant, este extraordinar de bine ca este, dar de fapt compania este cea care trebuie să-și asume acel proiect și trebuie să fie lângă consultant și nu consultantul doar să scrie proiectul și compania să zică de acord, e bine, uite, o să iau grantul ăsta și o să fac proiectul și mai departe. Este vital. Acest lucru cuantifică majoritatea factorilor de risc in ceea ce priveste dimensionarea proiectului si capacitatea de implementare. Cu o finanțare obținem avize, în cât timp obținem acele avize, ce înseamnă inclusiv ca și taxe, tendința de supradimensionare a proiectului aici, repet, sunt multe proiecte pe care le-am văzut care ar fi putut să fie proiecte finalizate cu succes, dar din păcate au fost supradimensionate si nu au putut fi implementate. Tocmai de acest aspect de a zice hai că luăm cât mai mult, fiindcă atât e maxim și măcar să aplic o dată. Și știu o treabă. Aici e mare pericol care se întâmplă și în continuare, vedem că se face, se implică banca de la început și dacă se vine la bancă, când deja proiectul este aprobat, a început să demareze, soluțiile pe care banca poate să le ofere sunt mai puține. Trebuie pe undeva să ne pliem pe ce există și uneori e posibil să zicem nu. Nu putem să mergem mai departe fiindcă ne dăm seama că proiectul se blochează. Sunt proiecte ale antreprenorilor, evident de bună credință și care ar fi putut fi făcute in pași, etapizat mai ales acele proiecte în care beneficiarul nu are suficientă expertiză.

Am văzut astfel de proiecte și nu e o problemă când lucrurile merg așa. Dar când lucrurile se mai complică și apar acești factori externi poate să fie foarte dificil și, de asemenea, necorelarea criteriilor de eligibilitate din punct de vedere al autorității de management cu reglementările bancare. Chiar daca noi, bancile, am încercat foarte mult să fim cât mai aproape și să nu solicităm lucruri, să zicem, care să îngreuneze sarcina antreprenorilor, dar a fi sustenabil din punct de vedere al autorității și a fi bancabil nu este neapărat echivalent.

Cam acestea ar fi riscurile majore, desi fiecare proiect e unic în felul lui.

Partea plină a paharului este că de atâția ani de când suntem în Uniunea Europeană și înainte, in perioada de preaderare, am văzut foarte multe proiecte antreprenoriale finalizate cu succes. Am văzut antreprenori care erau așa mici, poate cu niște proiecte nesustenabile acum foarte mulți ani, prin anii 2000 la început, iar acum sunt printre companiile frumoase, premiate, cu un business infloritor.

Mai recomand uneori antreprenorilor și recomand și sectorului public să se pună de acord atunci cand se propun măsuri la nivel local în sprijinul antreprenorilor. De asemenea, antreprenorii trebuie sa tina legatura cu autoritățile locale in vederea dezvoltarii unor proiecte complementare.

Autoritatile locale trebuie sa tina cont de faptul ca mediul antreprenorial este motorul de dezvoltare locala, contribuind, prin taxele si impozitele platite si resursele umane angajate, la dezvoltarea comunitatii. In acest context, o colaborare mai stransa intre cele doua parti este vitala. Sunt companii care au incercat sa dezvolte proiecte fara a tine cont de planurile de dezvoltare locala. Aceste proiecte au avut de suferit, fiindcă infrastructura rutiera si retelele de utilitati nu erau suficient de bine dezvoltate.

Sursa: aici


Alte articole

Mai multe despre ARB