Evoluţii privind Uniunea Bancară Europeană

 

Soluţionarea problemelor băncilor aflate în criză fără a utiliza, în principal, resurse publice și îmbunătăţirea supravegherii sistemului bancar european sunt în plin proces de implementare prin conturarea Uniunii Bancare Europene.

Uniunea Bancară Europeană se bazează pe trei piloni: Mecanismul unic de supraveghere, Mecanismul unic de rezoluţie și Fondurile de garantare a depozitelor naţionale. La nivel european, au fost adoptate în anul 2014 trei reglementări privind Uniunea Bancară Europeană, respectiv Directiva privind redresarea și rezoluţia bancară, Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezoluţie și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor.

România și-a exprimat angajamentul de a fi parte din Uniunea Bancară Europeană. Trebuie menţionat încă de la început că sistemul bancar din România, care deservește milioane de clienţi, s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, nefiind nevoie de sprijin din fonduri publice pentru susţinerea acestuia.

evolutia-ubr

În cadrul Mecanismului unic de supraveghere, primul pilon al Uniunii Bancare Europene, Banca Centrală Europeană (BCE) are calitatea de supraveghetor al băncilor din zona euro.

BCE va supraveghea direct băncile semnificative, băncile care au solicitat sau primit asistenţă financiară publică directă, băncile mai puţin semnificative (când este necesar pentru a asigura aplicarea consecventă a unor standarde înalte de supraveghere) și cele mai importante trei bănci din fiecare stat membru participant, adică și bănci mari din România în condiţiile în care ţara noastră și-a exprimat angajamentul pentru participarea la Uniunea Bancară.

În anul 2017 urmează să se desfășoare un amplu exerciţiu de evaluare a calităţii activelor la nivelul sistemului bancar românesc.

Gradul de capitalizare al sistemului bancar românesc este confortabil, de 19,10% în iunie 2016, în condiţiile în care pragul minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR este de 8%.

Mecanismul unic de rezoluţie (MUR) este funcţional din 2016 și include și fondul unic de rezoluţie (FUR) de 55 mld euro alimentat de bănci.

Directiva privind redresarea și rezoluţia bancară (BRRD) este aplicabilă tututor statelor membre din Uniunea Europeană și introduce un set extins și armonizat de instrumente de rezoluţie pentru salvarea băncilor în situaţii de criză.

Depozitele garantate de 100.000 euro per deponentper bancă sunt excluse de la recapitalizare prin măsura de rezoluţie de bail-in.

Fondurile de garantare a depozitelor naţionale reprezintă cel de al treilea pilon al Uniunii Bancare Europene. Directiva în materie revizuită și publicată reconfirmă plafonul de garantare de 100.000 euro per deponent per banca și reducerea graduală de la 20 de zile la 7 zile a termenelor de rambursare în caz de indisponibilizare a depozitelor. În plus, directiva introduce obligativitatea de finanţare ex-ante a schemelor de garantare (în avans) în fiecare stat european. Potrivit acesteia, gradul de acoperire a depozitelor ar trebui să fie de 0,8% din depozitele garantate într-un deceniu. Din această perspectivă, România stă bine de vreme ce gradul de acoperire a depozitelor garantate este de peste 2,8%.

Conturarea Uniunii Bancare Europene este unul dintre cele mai importante proiecte după înfiinţarea Uniunii Europene, date fiind resposabilităţile pe care le implică în implementare, dar și din perspectiva efectelor și provocărilor asupra noilor planuri de distribuire a capitalului la nivel european.

Riscurile implicate în procesul de conturare, transpunere și respectare a reglementărilor constau în posibilitatea restrângerii expunerii și retragerea capitalului instituţiilor de credit cu capital străin. 90% din activele sistemului bancar sunt deţinute de instituţii cu capital străin. În România, băncile asigură peste 90% din necesarul de finanţare a economiei, iar dacă includem și finanţarea prin IFN-urile care aparţin grupurilor bancare, înseamnă că doar 5% din finanţarea economiei României este asigurată de alte pieţe financiare. La nivel european, băncile asigură 85% din necesarul de finanţare a economiei, restul fiind realizat prin intermediul pieţei de capital. În SUA, companiile se finanţează prin credit bancar în proporţie de doar 20%.

evolut%cc%a7ii-privind-uniunea-bancara%cc%86-europeana%cc%86