Sistemul bancar din România

Industria bancară din România asigură, datorită specificului activității sale, un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.

Sectorul bancar românesc cuprinde 34 de instituții de credit, dintre care opt reprezintă sucursale ale băncilor străine. Activele sistemului bancar românesc se ridicau la 664,4 miliarde lei la finele lunii iunie 2022. Aproximativ 67,6% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de instituții cu capital străin, tendință descendentă față de nivelul de 91,3% înregistrat la sfârșitul anului 2016.

În pandemie, România a înregistrat o creștere a gradului de intermediere financiară (calculată ca pondere a creditului neguvernamental în PIB), până la nivelul de 27%, după aproape un deceniu în care ritmul acesteia a decelerat. Sistemul bancar deține trei sferturi din activele sistemului financiar din România. România se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea activelor sectorului bancar în PIB la finalul trimestrului trei din 2021, 56,1%, față de 246,1% în UE. Incluziunea financiară a avansat la 68%, impulsionată și de restricțiile de mobilitate asociate contextului pandemic.

Obiectivul nostru este creșterea gradului de intermediere financiară spre media europeană de 92%, și nivelul incluziunii financiare de la 68%, spre media europeană de 95%. Atingerea acestui obiectiv ar permite creșterea bunăstării economice a românilor și recuperarea decalajelor în raport cu media europeană.

Ritmul de creștere a creditării neguvernamentale s-a menținut la cel mai ridicat nivel față de ultimii 13 ani, fiind de 16,8% la finele lunii iulie 2022, însă se observă o ușoară temperare la nivelul cererii de credite. Ponderea creditelor în lei reprezintă 72,7%.

Creditele noi acordate de băncile din România populației și companiilor în doi ani de pandemie, în perioada 2020 – 2021, s-au cifrat la 194,5 miliarde lei, ceea ce arată sprijinul pe care sectorul bancar l-a oferit pentru dezvoltarea societății românești. În cei doi ani analizați, creditarea a fost impulsionată de segmentul companiilor, cu o pondere de peste 55% din împrumuturi. În 2021, al doilea an de pandemie, în care starea de alertă s-a menținut, s-a înregistrat o creștere cu 31,5% a volumului total al creditelor noi acordate, până la 110,5 miliarde lei, comparativ cu anul 2020, pe fondul acomodării populației și companiilor la contextul pandemic și datorită intensificării activității față de anul precedent.

Astfel, în contextul pandemic, băncile din România au acordat credite în mod susținut, ca într-o perioadă normală și pe baze sustenabile. În 2021, ponderea creditelor noi a reprezentat o treime (34%) din soldul creditului neguvernamental de la sfârșitul anului, care s-a cifrat la 324 miliarde lei, conform datelor Băncii Naționale a României. Această pondere ridicată a împrumuturilor noi în soldul creditului neguvernamental se explică prin scadența scurtă a unor împrumuturi, de sub un an, în special pe zona companiilor. Creditele accesate de firme s-au ridicat la aproape 61 miliarde lei, în 2021, ceea ce înseamnă o creștere de 25,4% față de anul precedent.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 67,22% în luna martie 2022, mult mai ridicat față de media europeană de 44,5%.

Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,01% la finele lunii iunie 2022, însă se observă anumite vulnerabilități în rândul celor care au apelat la moratoriu. Rata de neperformanță pentru cei care au apelat la moratoriu este de trei ori mai mare față de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8% față de 4,2% în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10% față de 3 % în cazul populației, potrivit datelor BNR). Creditorii au în prezent soluții care să adreseze problemele financiare ale acelor clienți care întâmpină dificultăți în momentul de față. Este foarte important ca aceste soluții să fie calibrate pe nevoile punctuale ale clienților.

Economisirea a avansat în ritm anual cu 9,7% în luna iulie 2022, decelerarea ritmului de creștere a economisirii fiind explicată de resursele mai scăzute pentru economisire generate de perioada de concedii și pe fondul presiunilor inflaționiste, în condițiile în care inflația a ajuns la 15,32% în luna august.

Contribuția sistemului bancar în economie

  • Impactul economic al sistemului bancar din România este estimat la 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020, potrivit studiului ″Contribuția sistemului bancar în economie în ultimii 30 de ani″, realizat de KPMG Advisory la solicitarea Asociației Române a Băncilor. Impactul industriei bancare asupra producției de bunuri și servicii se cifrează la 2.087 miliarde lei, în timp ce impactul asupra gradului de remunerare a angajaților și a consumului gospodăriilor este de 160 miliarde lei.
  • Totalul impactului direct, indirect și indus în producția de bunuri și servicii adus de sistemul de intermedieri financiare, în perioada 1990-2020, raportat la PIB-ul înregistrat de România în 2020, a fost de 198%.
  • Aportul sectorului de intermedieri financiare din România poate fi cuantificat în mod direct sub forma ponderii sectorului în PIB. În funcție de an, sectorul de intermedieri financiare a contribuit în mod direct între 2,5% și 3,5% raportat la PIB. Pentru perioada 1990-2020, aportul direct la producția de bunuri și servicii a fost de 1.546 miliarde lei.

Progrese în sfera digitalizării

Sistemul bancar din România a înregistrat progrese notabile în perioada pandemiei din perspectiva digitalizării. În 2022 gradul de incluziune financiară s-a situat la 68%, comparativ cu 58% în 2017. Trecerea la cashless și contactless este o tendință care s-a accentuat în ultimii ani pe fondul digitalizării serviciilor bancare. Înainte de pandemie, 94% din plățile din România se efectuau în numerar, iar după primul an de pandemie 27% dintre clienții băncilor plătesc prin Internet/Mobile Banking.

Valoarea și numărul tranzacțiilor de plată cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată rezidenți au crescut cu 53,3%, în decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2019. Valoarea tranzacțiilor de plată cu cardurile se cifrează la 48,5 miliarde lei, iar numărul numărul tranzacțiilor de plată este de 365 milioane.

De la debutul pandemiei, am asistat la consolidarea investițiilor în digitalizare și la extinderea gamei de produse și servicii online. Valoarea cheltuielilor aferente segmentului digitalizare în primii doi ani de pandemie pentru primele 15 bănci după cota de piață se cifrează la 2 miliarde lei.

Pentru anul 2022, există o zonă de impredictibilitate care poate influența menținerea unui ritm de creștere similar a indicatorilor bancari cu cel de anul trecut. Aceasta este generată în special de situația conflictului de la granițele României, de riscurile privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice și de evoluția pandemică. Harta riscurilor identificată de BNR la adresa stabilității financiare observă două riscuri sistemice severe și două riscuri sistemice ridicate. La capitolul riscuri sistemice severe sunt incluse incertitudinile generate de contextul actual pe fondul războiului din Ucraina, pandemiei de Covid-19 și crizei energetice, precum și deteriorarea echilibrelor macroeconomice la nivel intern. Din perspectiva riscurilor sistemice ridicate, avem pe de o parte posibilitatea creșterii ratei creditelor neperformante și întârzierea reformelor și absorbția fondurilor europene, în special în ceea ce privește PNRR. Asistăm la o volatilitate crescută pe fondul acestor riscuri.

Una dintre oportunitățile pe care sistemul bancar le are este posibilitatea implicării directe în operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Sistemul bancar poate juca un rol important în derularea cu succes a unor inițiative guvernamentale care susțin revenirea post pandemică a anumitor industrii. Vorbim de potențialul pe care sistemul bancar îl are în susținerea dezvoltării societății românești în ansamblu. Accelerarea digitalizării reprezintă un alt factor de oportunitate de creștere a gradului de incluziune financiară în România spre media europeană.