SEPA - Obiective, componente, implicatii
Ce este SEPA ?
Care sunt componentele SEPA ?
Care sunt ţările SEPA ?
Ce este Consiliul European al Plăţilor (EPC) ?
Cine sunt participanţii la implementarea SEPA ?
Care este planificarea proiectului ?
Care este cadrul legal ?
Care sunt standardele utilizate în SEPA ?
Care sunt implicaţiile SEPA pentru băncile din România ?
SEPA Credit Transfer - SCT
SEPA Direct Debit - SDD
SEPA Cards Framework - SCF
SEPA CSM / PE-ACH Framework
SECA - Single Euro Cash Area
Servicii opţionale suplimentare în SEPA - AOS (Aditional Optional Services)
Ce este SEPA ? Zona unică de plăţi în euro - Single Euro Payments Area - SEPA va fi zona euro în care nu vor mai exista diferenţe între plăţile interne şi transfrontaliere în euro, în care clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid şi eficient ca în contextul naţional, folosind un cont unic şi un set de instrumente standardizate, pentru operaţiuni de transfer de credit, debitare directă, plăţi cu carduri, alte instrumente prin care un client să poată face plăţi în euro din contul propriu către orice altă destinaţie din zona SEPA. Scopul înfiinţării SEPA este acela de a crea o economie europeană mai competitivă şi mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive de plăţi de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. Fundamentele SEPA se regăsesc în obiectivele stabilite de Agenda Lisabona, menită să transforme, până în 2010, Uniunea Europeana în "cea mai dinamică şi competitivă economie din lume bazată pe cunoaştere" şi să pregătească tranziţia către o economie informatizată. Premisele realizării SEPA sunt lansarea monedei euro în anul 1999, punerea în circulaţie a monedei unice în ţările din zona euro în anul 2002, precum şi lansarea sistemului de plăţi de mare valoare în euro TARGET la 1 ianuarie 1999, urmată de lansarea TARGET2 la 19 noiembrie 2007. SEPA este un proiect de armonizare, standardizare şi restructurare majoră, cu impact asupra pieţelor de plăţi naţionale şi reprezintă un proces continuu, cu scopul de a unifica într-o singură piaţă internă toate pieţele de plăţi de mică valoare în euro, în prezent fragmentate. Următoarea etapă va fi dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată în vederea acoperirii viitoarelor cerinţe specifice ale clienţilor, stimulării unei zone de plăţi electronice fără suport hârtie, cu procesarea automată integrată end-to-end (E2E STP) a tuturor instrucţiunilor de plată conforme cu cerinţele SEPA. ^Sus Care sunt componentele SEPA ? Componentele SEPA sunt următoarele: moneda unică euro, un set unic de instrumente de plată în euro, infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro, standarde tehnice comune, practici comune, un cadru legal armonizat şi dezvoltarea continuă de noi servicii oferite consumatorilor.
Proiectul defineşte reguli specifice, practici şi standarde - aşa numitele scheme SEPA - pentru operaţiunile de transfer credit şi debitare directă. Acestea vor fi adoptate şi introduse de toate părţile implicate în lanţul tranzacţiei de plăţi. Infrastructurile pentru compensarea şi decontarea plăţilor trebuie de asemenea să se adapteze noilor cerinţe. Pentru plăţile cu carduri, nu va fi introdusă o nouă schemă de carduri, dar s-a definit un cadru european care va trebui să fie adoptat de toate schemele de carduri SEPA şi de băncile care emit carduri. Cadrul de lucru pentru SEPA Cards susţine introducerea CHIP şi PIN în zona euro pentru a permite securizarea autorizării tranzacţiilor cu carduri, fiind proiectat pentru a asigura cea mai largă acceptanţă posibilă a cardurilor la POS-uri şi ATM-uri în interiorul SEPA. ^Sus Care sunt ţările SEPA ? Ţările implicate în proiectul SEPA sunt: Statele zonei euro: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania şi Slovenia;
Statele zonei non-euro: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia şi Marea Britanie;
SEPA se va extinde şi în următoarele teritorii, considerate parte a Uniunii Europene (Art. 299 Tratatul de la Roma): Martinica, Guadalupe, Guiana Franceza, Reunion, Gibraltar, Azore, Madeira, Insulele Canare, Ceuta si Melilla si Insulele Aland. ^Sus Ce este Consiliul European al Plăţilor (EPC) ? Consiliul European al Plăţilor - European Payments Council (EPC) este organismul de decizie şi coordonare al industriei bancare europene în domeniul plăţilor. Înfiinţat în iunie 2002, EPC a adoptat structura actuală de conducere la jumătatea anului 2004. Obiectivul său este sprijinirea şi promovarea creării zonei unice de plăţi în euro - SEPA, o piaţă europeană inter-operabilă, deschisă şi armonizată a plăţilor interne, realizată prin auto-reglementarea industriei plăţilor. Conform documentului White Paper semnat în martie 2002 de cele trei asociaţii ale sectorului de credit – European Association of Cooperative Banks (EACB), European Savings Bank Group (ESBG), European Banking Federation (EBF) - împreună cu Euro Banking Association (EBA) şi 41 de bănci europene, viziunea EPC este: “Noi, băncile europene şi asociaţiile sectorului de credit: împărtăşim viziunea comună că plăţile în spaţiul euro sunt plăţi interne, ne unim forţele să implementăm această viziune în beneficiul clienţilor, industriei şi băncilor, şi în consecinţă lansăm zona de plăţi unică în euro. “
EPC are rolul de a conduce şi de a întreţine cadrul de lucru SEPA, de a dezvolta continuu reguli de afaceri şi standarde, de a comunica cu toate părţile implicate, de a susţine şi monitoriza progresul proiectului. EPC numără în prezent 69 de membri: bănci şi asociaţii bancare din 31 de ţări (27 ţări din Uniunea Europeană, la care se adaugă Norvegia, Islanda, Lichtenstein şi Elveţia). Peste 300 de specialişti reprezentând instituţii de credit de toate mărimile şi din toate sectoarele pieţei europene sunt direct angajaţi în programul de lucru al EPC. ^Sus Cine sunt participanţii la implementarea SEPA ? Participanţii sunt instituţiile de credit, băncile centrale naţionale, infrastructurile de plăţi şi autorităţile publice din fiecare ţară implicată. Rolul principal în derularea şi implementarea proiectului SEPA la nivel naţional revine băncilor comerciale şi asociaţiilor bancare din statele membre. Succesul proiectului depinde în mare măsură de cooperarea şi dialogul dintre instituţiile de credit, corporaţii şi administraţiile publice. Dialogul dintre comunitatea bancară pe de o parte, corporaţii şi comercianţi pe de altă parte este esenţială. Guvernele şi administraţiile publice din zona euro trebuie să sprijine SEPA prin promovarea şi adoptarea rapidă a schemelor SEPA. În toate ţările SEPA au fost înfiinţate organisme de coordonare, care cuprind cu precădere reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, ai asociaţiilor bancare naţionale şi ai băncilor centrale naţionale. Obiectivul lor este garantarea implementării principiilor de bază ale SEPA şi a faptului că sistemele bancare naţionale deţin informaţii suficiente despre SEPA şi sunt pregătite pentru apariţia acesteia. Proiectul este atent monitorizat de Eurosystem şi Banca Centrală Europeană - European Central Bank (ECB), fiind considerat următorul pas logic în continuarea integrării economice europene şi introducerii Euro. SEPA va creşte competiţia europeană, va încuraja integrarea şi consolidarea. ^Sus Care este planificarea proiectului ? Planul proiectului prevede că din ianuarie 2008 instrumentele SEPA vor fi disponibile consumatorilor, iar procesul se va finaliza în 2010. Din ianuarie 2008, se aşteaptă ca infrastructurile existente în spaţiul euro să proceseze în paralel atât instrumentele naţionale, cât şi noile instrumente SEPA, iar la sfârşitul lui 2010 toate plăţile de mică valoare să se realizeze prin instrumente noi. La data de 28 ianuarie 2008, primul instrument de plată al zonei unice de plăţi în euro - SEPA Credit Transfer - a fost lansat oficial. Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de lansare a SEPA, organizată la Bruxelles, la care au participat oficiali europeni şi reprezentanţi ai industriei plăţilor din Europa. În discursul rostit la ceremonia de lansare, dl. Gerard Hartsink, Preşedintele Consiliului European al Plăţilor, a subliniat că proiectul SEPA este cel mai complex proiect derulat de industria bancară europeană, prin implicarea a numeroşi participanţi: 31 de ţări, peste 8.000 de bănci , 17 - 25 de milioane de corporaţii şi firme mici şi mijlocii, 320 - 504 milioane de cetăţeni europeni, prin introducerea unui model nou de cooperare pentru plăţi, precum şi a unor noi standarde şi tehnologii. Prin lansarea SCT, băncile europene sunt primele din lume care au dezvoltat un nou format de mesaj financiar bazat pe standarde globale - UNIFI (ISO 20022) XML - pentru tranzacţii de plăţi în euro. Este de aşteptat ca această inovaţie să aibă un impact major, depăşind graniţele europene. La momentul lansării SCT, Registrul participanţilor SEPA publicat pe site-ul EPC, www.europeanpaymentscouncil.eu, cuprindea 4.116 bănci europene - între care 14 bănci din România - care au aderat la schema SCT începând cu 28 ianuarie 2008, au semnat contracte de aderare la regulile SEPA şi standardele globale ISO 20022 XML şi s-au angajat să furnizeze servicii SCT clienţilor. În declaraţia de presă transmisă cu ocazia evenimentului de lansare, EPC subliniază eforturile depuse de industria bancară pentru realizarea angajamentelor asumate în Declaraţia EPC din 17 martie 2005, astfel: Elaborarea manualului de reguli şi a ghidului de implementare pentru SEPA Credit Transfer şi a standardelor ISO 20022 XML, care vor fi utilizate de băncile care au aderat la schema SCT începând cu 28 ianuarie 2008, Elaborarea manualului de reguli şi a ghidului de implementare pentru SEPA Direct Debit, care vor fi utilizate de bănci pentru serviciile de debitare directă în euro cel mai târziu din noiembrie 2009, Acordul asupra unei metodologii unice pentru identificarea conturilor, bazată pe standardele International Bank Account Number (IBAN) şi Bank Identifier Code (BIC), Crearea la nivel european a unui Forum al participanţilor pentru implicarea activă a utilizatorilor în dezvoltarea schemelor SEPA, Crearea unui Comitet de administrare a schemelor, pentru a asigura procesul de aderare, Elaborarea cadrului pentru carduri SEPA Cards Framework pentru plăţi în euro, cuprinzând principii pentru bănci, pentru scheme de carduri şi pentru alţi participanţi, Înfiinţarea infrastructurilor pan-europene de compensare a plăţilor pentru SCT.
Dar lansarea SCT este doar începutul, vor continua eforturile pentru definitivarea şi lansarea schemei SEPA Direct Debit, pentru standardizarea plăţilor prin carduri şi a celor care utilizează canale electronice: m-payments, e-payments. Pe lângă continuarea procesului de auto-reglementare, industria bancară va trebui să intensifice dialogul cu clienţii, pentru informarea acestora asupra beneficiilor pe care SEPA le va aduce. Un obiectiv major este acordul asupra unor standarde comune de procesare integrată pentru corporaţii şi administraţii publice, care să permită reconcilierea automată a plăţilor în euro. ^Sus Care este cadrul legal ? Cadrul legal al SEPA este constituit de Directiva Serviciilor de Plăţi - Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne. Directiva stabileşte un cadru legal unitar pentru susţinerea iniţiativei de creare a SEPA, care se bazează pe trei piloni: Dreptul de a furniza servicii de plăţi către populaţie, Cerinţe referitoare la transparenţă şi informare, Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi furnizorilor de servicii de plăţi.
Directiva incorporează într-un act unic recomandări ale Comisiei Europene, care vizează plăţile electronice, precum şi dispoziţiile Directivei 97/5 privind transferurile – credit transfrontaliere. Astfel, Directiva modifică: Directiva 97/7/CE, privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă, Directiva 2002/65/CE, privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum, Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, Directiva 2006/48/CE privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit
Directiva Serviciilor de Plăţi abrogă Directiva 97/5/CE privind transferurile de fonduri transfrontaliere. Alte reglementări europene în domeniul plăţilor sunt: Regulamentul CE nr. 1781/2006, privind informaţii asupra plătitorului ce însoţesc transferurile de fonduri, Regulamentul CE nr. 2560/2001, privind plăţile transfrontaliere în euro, Recomandările FATF privind finanţarea terorismului – recomandarea VII pentru transferuri electronice (2004).
^Sus Care sunt standardele utilizate în SEPA ? În prezent, operaţiunile de plăţi la nivel naţional sau internaţional utilizează diferite formate de date, în funcţie de mai multe elemente: plată în segmentul client-bancă, bancă-bancă sau bancă-client; plată locală sau externă; transfer credit, debitare directă sau tranzacţie cu card; tranzacţii prelucrate individual sau în bloc. Formatele diferă în ceea ce priveşte tipul şi dimensiunea datelor necesare, în lipsa unui set comun şi a unui model logic de date. Din anul 2004, Organizaţia Internaţională pentru Standardizare - ISO - lucrează la modelarea mesajelor financiare într-un mod uniform. Astfel, standardul ISO 20022 este proiectat pentru a înlocui diversele formate existente astăzi cu o familie unică de mesaje destinate industriei financiare. UNIFI - ISO 20022 - UNIversal Financial Industry message scheme - este platforma propusă de ISO pentru a dezvolta mesageria financiară. UNIFI nu descrie mesaje în sine, este o ‘metodă’ de dezvoltare de standarde de mesaje, compusă dintr-o metodologie de dezvoltare, un proces de înregistrare şi un depozit central. Schemele SEPA vor utiliza mesaje bazate pe ISO 20022, cu obiectivul de a îndeplini cerinţele SEPA şi de a susţine procesul complet de automatizare al plăţilor SEPA. În viitor, mesajele ISO 20022 pot fi folosite în plăţile internaţionale, în piaţa plăţilor non - Euro, conducând către folosirea unor formate unice pentru toate plăţile, ceea ce va simplifica lucrurile, atât pentru clienţi, cât şi pentru instituţiile de credit. Pentru a permite procesarea integrată a tuturor plăţilor exprimate în euro, EPC a adoptat o poziţie comună în elaborarea standardelor: Cerinţele operaţionale care descriu informaţiile care urmează a fi schimbate între intermediarii financiari sunt precizate în setul de reguli (rulebooks) pentru operaţiunile de transfer credit şi debitare directă SEPA. Cerinţele operaţionale au fost transpuse în elemente de date logice, cuprinse în SEPA Data Model. Elementele de date logice au fost transpuse de Organizaţia de standardizare ISO în standarde de mesaje UNIFI (Universal Financial Industry Message Standards): standarde de mesaje UNIFI (ISO 20022) XML, care stau la baza construirii mesajelor standardizate, în baza unui set de instrucţiuni de implementare SEPA care stabilesc utilizarea standardelor de mesaje UNIFI.
Standardele UNIFI sunt obligatorii pe segmentul bancă - bancă şi sunt recomandate pe segmentul client - bancă. În SEPA va fi obligatorie folosirea codurilor IBAN - International Bank Account Number şi BIC - Bank Identifier Code, împreună cu formatele de date SEPA. Codul IBAN identifică în mod unic un cont la o instituite financiara dintr-o ţară, conform standardului internaţional ISO 13616, publicat de ISO în 1997 şi promovat ulterior de European Committee for Banking Standards (ECBS) pentru facilitarea plăţilor în Uniunea Europeană. Codul IBAN facilitează automatizarea procesării tranzacţiilor de plăţi transfrontaliere. În ianuarie 2007, ISO a aprobat a nouă ediţie a ISO 13616. SWIFT a fost desemnat de ISO ca Autoritate de înregistrare pentru formatele IBAN naţionale. Codul BIC identifica in mod unic o instituţie financiara sau o entitate în cadrul unei instituţii financiare. Structura codului BIC este descrisă de standardul ISO 9362. Codul BIC constă din 8 (BIC8) sau din 11 (BIC11) caractere. SWIFT este Autoritatea de înregistrare pentru codurile BIC. ^Sus Care sunt implicaţiile SEPA pentru băncile din România ? Proiectul are implicaţii directe asupra băncilor din România, începând cu 1 ianuarie 2008, în ceea ce priveşte plăţile interne şi transfrontaliere în euro între bănci din zona SEPA, astfel: instituţiile de credit trebuie să asigure capacitatea de a recepţiona, executa, refuza sau returna plăţi în euro prin SEPA Credit Transfer, iniţiate de o banca din zona SEPA pentru clienţii săi, instituţiile de credit pot oferi, la nivel naţional sau transfrontalier, în interiorul zonei SEPA transferuri de credit în euro, prin SEPA Credit Transfer, atât companiilor cât şi consumatorilor, instituţiile de credit îşi redefinesc strategiile de emitere de carduri, instituţiile de credit vor fi afectate de competiţia în creştere în zona euro şi în Uniunea Europeană.
Asociaţia Română a Băncilor a devenit membră a Consiliului European al Plăţilor în martie 2007, reprezentând comunitatea bancară din România în cadrul acestui organism. Reprezentanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor fac parte din grupurile de lucru ale Consiliului European al Plăţilor pentru scheme de plăţi, numerar, carduri, juridic, precum şi din Programme Management Forum (PMF) şi Scheme Management Committee (SMC). Au fost iniţiate demersurile necesare pentru asigurarea cadrului organizaţional al procesului de migrare la SEPA. Astfel, a fost creată la nivelul sistemului bancar o comisie tehnică SEPA, grupuri de lucru şi o echipă de proiect pentru derularea proiectului SEPA. Procesul de implementare şi migrare este coordonat de Comitetul Naţional SEPA, format din reprezentanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi TransFonD. În cadrul acestui comitet, Banca Naţională a României participă cu rol de observator. Asociaţia Română a Băncilor susţine procesul de aderare pentru instituţiile de credit ce intenţionează să asigure conformitatea cu regulile SEPA şi să-şi asume procesul de aderare coordonat de Consiliul European al Plăţilor, îndeplinind rolul de organizaţie suport pentru aderarea la schemele de plată SEPA - NASO (National Adherence Support Organization). A fost elaborat Planul naţional de implementare şi migrare la SEPA, care are la bază opţiunile exprimate de către instituţiile de credit privind implementarea SEPA. Planul va fi actualizat periodic, pe măsură ce toate instituţiile de credit îşi vor defini sau actualiza planurile individuale de implementare a SEPA. Planul de migrare acoperă procesul de adoptare a instrumentelor de plată SEPA, aşa cum sunt ele definite în documentele Consiliului European al Plăţilor. Instituţiile de credit din România vor aplica standardele SEPA pentru plăţile naţionale şi transfrontaliere în euro până la adoptarea monedei euro. Instrumentele SEPA vor înlocui actualele instrumente şi procese de plăţi în euro după o perioadă de tranziţie, pe parcursul căreia noile scheme de transfer vor coexista cu cele utilizate în prezent de bănci. Perioada de tranziţie va cuprinde procese diferite, în funcţie de instrumentul de plată SEPA ce urmează a fi implementat. Data de început şi durata acestor procese sunt condiţionate de anumite aspecte, după cum urmează: Costul implementării noilor servicii de plăţi, variabil de la bancă la bancă şi dependent de nivelul tehnologic actual în materie de plăţi existent în fiecare bancă, de gradul de integrare în grupul financiar european (acolo unde e cazul), de dimensiunea băncii şi capacitatea acesteia de procesare directă; Menţinerea calităţii serviciilor de plăţi actuale şi evitarea impactului negativ al procesului de implementare asupra clienţilor; Competiţia între bănci în domeniul plăţilor – implementarea serviciilor SEPA generând un cert avantaj competitiv pentru bănci; Profunzimea şi complexitatea armonizărilor legislative şi de reglementare naţionale, dependente la rândul lor de documentele finale de reglementare aprobate la nivelul Consiliului European al Plăţilor.
^Sus SEPA Credit Transfer - SCT Schema SEPA Credit Transfer (SCT) este o schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de transfer credit în euro. Schema SCT stabileşte un nivel comun de calitate a serviciilor şi un interval de timp în care instituţiile financiare participante la această schemă trebuie, ca o condiţie minimă, să proceseze operaţiunile de transfer credit SEPA. Caracteristicile principale ale schemei SCT sunt accesibilitatea la nivelul întregii zone SEPA, suma integrală creditată în contul beneficiarului, lipsa unei limite pentru valoarea plăţii, procesare STP (fără intervenţie manuală), detalii de plată extinse(140 digits), transparenţa în comisionarea interbancară (suma plăţii va ajunge la beneficiar fără alte deduceri, eventualele comisioane fiind debitate din contul clientului beneficiar separat). Schema de plată este separată de infrastructura de procesare. Elementele de identificare obligatorii sunt: codurile IBAN pentru conturile clienţilor şi codurile BIC pentru identificarea băncilor. Există un set de reguli aplicabile plăţilor respinse şi returnate. Toate aceste caracteristici sunt proiectate pentru a permite procesarea complet automatizată a transferurilor credit SEPA. Utilizarea formatelor de date SEPA este recomandată în e-banking (până în 2010 alături de formatele / instrumentele naţionale) şi este obligatorie în compensarea şi decontarea interbancară a plăţilor prin PE-ACH sau alte mecanisme de compensare şi decontare conforme SEPA. În iunie 2007, Consiliul European al Plăţilor EPC (European Payments Council) a aprobat structura de bază pentru schema SCT - “SEPA Credit Transfer Scheme Rulebook” sau “SCT Rulebook”, ca şi ghidul de implementare a acestei scheme. Această versiune constituie baza implementării SCT din ianuarie 2008. Ca urmare a aprobării Directivei Serviciilor de Plăţi, SCT Rulebook va trebui să includă noul timp maxim de execuţie pentru SCT definit de această directivă, care stabileşte că, cel târziu în 2012, un transfer credit trebuie să ajungă la beneficiar într-o zi lucrătoare (“D+1”). Această modificare va trebui să fie inclusă în versiunea următoare a SCT Rulebook, înlocuind standardul curent prin care se creditează contul beneficiarului în maxim “D+3”. ^Sus SEPA Direct Debit - SDD Schema SEPA Direct Debit (SDD) este o schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de debitare directă exprimate în euro. Schema SDD stabileşte un nivel comun de calitate a serviciilor şi un interval de timp în care instituţiile financiare participante la această schemă trebuie să fie în măsură, ca o condiţie minimă, să acţioneze ca bănci debitoare. În cazul SDD, vor exista două modele diferite: unul în care mandatul este dat direct de către debitor creditorului, şi un altul în care debitorul îşi mandatează direct banca. Caracteristicile principale ale schemei SDD sunt accesibilitatea deplină la nivelul întregii zone SEPA, precum şi includerea atât a plăţilor periodice, cât şi a celor ocazionale în Euro. Schema de plată este distinctă de infrastructura de procesare. Codurile IBAN şi BIC sunt utilizate ca elemente de identificare a conturilor. A fost definit un set de reguli aplicabile plăţilor respinse şi returnate. Utilizarea formatelor de date SEPA este recomandată în e-banking şi este obligatorie în compensarea şi decontarea interbancară a plăţilor. În iunie 2007, EPC a aprobat structura de bază pentru schema SDD, “SEPA Direct Debit Scheme Rulebook” sau “SDD Rulebook”, împreună cu ghidul de implementare. SDD Rulebook conţin o serie de standarde, practici şi reguli interbancare ce vor permite industriei bancare să ofere o schemă SDD bazată pe aşa numitul flux de mandat creditor. În prezent, schema SDD nu acoperă toate cerinţele debitorilor şi băncilor debitoare, în perioada următoare fiind necesară completarea ei. EPC are în vedere introducerea de caracteristici suplimentare schemei SDD, pentru a răspunde cerinţelor de securizare a mandatelor şi pentru stabilirea unei scheme pentru debitare directă business-to-business (B2B). ^Sus SEPA Cards Framework - SCF Cadxrul armonizat SEPA pentru plăţile prin card (SEPA Cards Framework - SCF) este un set de principii şi reguli pe care vor trebui să le respecte atât băncile emitente, băncile acceptante, schemele de carduri, cât şi procesatorii. Conform principiilor cuprinse în SCF, deţinătorii de carduri vor avea posibilitatea să-şi utilizeze cardurile pentru a efectua plăţi şi pentru a retrage numerar în euro, în spaţiul SEPA, cu aceeaşi uşurinţă şi în aceleaşi condiţii ca pe teritoriul naţional. SCF acoperă tranzacţiile prin carduri având următoarele caracteristici : - tipuri de tranzacţii: plăţi comerciale şi retrageri de numerar, efectuate în spaţiul SEPA, cu carduri emise de bănci SEPA ;
- moneda: moneda tranzacţiei euro;moneda de clearing dintre Acceptator şi Emitent: euro. Valuta contului de card nu face obiectul reglementarilor SCF.
- garantarea plaţilor către comercianţi: pentru tranzacţiile de tipul „card present” ( cardul -deţinătorul de card - comerciantul sunt prezenţi în acelaşi loc la momentul efectuării tranzacţiei).
- tehnologia utilizată : în vederea prevenirii fraudelor, SCF a decis ca standardul EMV, împreună cu capabilitatea terminalelor de a accepta PIN, să fie tehnologia utilizată pentru tranzacţiile prin card. SCF atrage atenţia că, după anul 2010, tranzacţiile prin card de tip „banda-magnetica” nu vor fi conforme SCF.
^Sus SEPA CSM / PE-ACH Framework Cadrul SEPA pentru infrastructurile de compensare şi decontare (Clearing and Settlement Mechanism / Pan-European Automated Clearing House Framework CSM & PE-ACH Framework) defineşte principiile pe baza cărora furnizorii de infrastructuri vor facilita operaţiunile de transfer credit şi debitare directă SEPA, separând rolurile şi responsabilităţile schemelor (de exemplu regulile aplicabile diverselor instrumente de plată) şi cele ale infrastructurilor (de exemplu furnizorii care oferă servicii de procesare instituţiilor financiare). Obiectivul acestui cadru este crearea unei infrastructuri în care toate plăţile în euro să poată fi efectuate, primite şi decontate, în mod direct sau indirect. Un obiectiv complementar îl reprezintă asigurarea transparenţei depline în ceea ce priveşte serviciile şi preţurile furnizorilor de infrastructură. Prin urmare, cadrul SEPA de compensare şi decontare va fi astfel proiectat încât să asigure accesibilitatea tuturor băncilor din zona euro şi o separare între schemă şi infrastructură. Cadrul cuprinde, de asemenea, o clasificare a tipurilor diferite de infrastructuri, în funcţie de numărul de participanţi şi de accesibilitate, de la PE-ACH (Pan European Automated Clearing House) şi acorduri în interiorul unui grup, până la acorduri bilaterale şi multilaterale intre participanţi. Au fost definite mai multe criterii pentru evaluarea conformităţii cu SEPA a infrastructurilor de compensare şi decontare. Aceste criterii privesc procesarea plăţilor, interoperabilitatea, capacitatea de primire şi transmitere, precum şi condiţiile de acces şi transparenţa, astfel: respectarea cerinţelor definite în cadrul SEPA pentru infrastructuri PEACH/CSM, SCT Rulebook şi/sau SDD Rulebook, ghidurile de implementare şi standardele UNIFI (ISO 20022) XML asociate; infrastructurile trebuie să fie pregătite sa susţină testarea schemelor conform planificării EPC; adoptarea de reguli de interoperabilitate: infrastructurile trebuie să definească proceduri de operare şi specificaţii de interfeţe pentru schimbul ordinelor de plată SCT şi SDD între bănci şi infrastructuri, să poată stabili legături cu alte infrastructuri la cerere; asigurarea accesibilităţii depline: infrastructurile trebuie să fie capabile să trimită / să primească plăţi în euro către / de la toate băncile din zona euro, direct sau indirect prin bănci intermediare, sau prin legături cu alte infrastructuri; asigurarea transparenţei depline în ceea ce priveşte serviciile şi preţurile, permiţând instituţiilor financiare să selecteze infrastructurile în baza serviciilor şi preţurilor, fără impunerea de restricţii de acces sau obligaţii de procesare a unor anumite tipuri de plăţi.
Până la finele anului 2010, toate infrastructurile din SEPA trebuie să fie în măsură să proceseze instrumentele de plată SEPA. ^Sus SECA - Single Euro Cash Area În scopul creării unei zone unice de numerar Single Euro Cash Area - SECA pentru procesatorii de numerar, Banca Centrală Europeană a stabilit un set de măsuri pentru crearea unui mediu concurenţial deschis pentru serviciile de procesare a numerarului în cadrul Eurosystem (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale din zona euro), precum şi pentru asigurarea unei convergenţe sporite a serviciilor de numerar ale băncilor centrale naţionale pe termen mediu. Aceste măsuri au impact asupra sectorului bancar, principala contrapartidă a Eurosystem în domeniul serviciilor de numerar şi totodată intermediarul acestuia în furnizarea de numerar către populaţie. EPC a adoptat în Plenara din iunie 2004 o strategie bazată pe doi piloni: repoziţionare, prin reducerea volumului de numerar prin promovarea instrumentelor de plată alternative şi eficienţă, prin optimizarea proceselor de manipulare a numerarului. EPC consideră că, pentru ca zona unică de numerar să devină realitate, trebuie ca toate părţile implicate să depună eforturi în mai multe direcţii: armonizarea condiţiilor operaţionale în zona euro, dezvoltarea de standarde pentru securitatea şi prelucrarea numerarului, desfiinţarea barierelor legale care limitează piaţa liberă şi deschisă pentru numerar, implementarea celor mai bune practici pentru reducerea costurilor de procesare a numerarului.
^Sus Servicii opţionale suplimentare în SEPA - AOS (Aditional Optional Services) Destinate în principal relaţiei client-bancă / bancă-client, serviciile opţionale suplimentare / complementare adaugă noi funcţionalităţi schemelor standard de plăţi SEPA în condiţiile competitivităţii din mediul bancar. Acestea pot fi diverse îmbunătăţiri aduse produselor bancare sau introducerea de servicii noi cu valoare adăugată. Printre îmbunătăţirile ce pot fi aduse produselor bancare se numără introducerea de reguli privind conformitatea cu cerinţele de reglementare, plăţile cu prioritate (decontarea accelerată a operaţiunilor de transfer credit) sau posibilitatea de a efectua plăţi numai prin furnizarea codului IBAN (fără furnizarea codului BIC, care va fi mapat de furnizorul de servicii în baza codului IBAN). În gama serviciilor cu valoare adăugată intră iniţierea de plăţi prin internet sau telefon mobil, facturarea electronică e-invoicing, notificări de credit sau reconcilierea electronică e-reconciliation, introducerea acestor servicii ducând la creşterea eficienţei serviciilor de plăţi şi a gradului de procesare integrată pe tot lanţul tranzacţiei. Obiectivul pe termen lung este stimularea unei zone de plăţi electronice fără suport hârtie, cu procesarea automată integrată E2E STP a tuturor instrucţiunilor de plată conforme cu cerinţele SEPA, prin utilizarea instrumentelor SEPA exclusiv în format electronic, astfel plăţile putând fi asociate serviciilor cu valoare adăugată atât înainte, cât şi după decontarea unei plăţi. Este în curs de dezvoltare o schemă pentru iniţierea plăţilor on-line la comercianţi - SEPA Online Payments (SOP) , construită pe baza unor soluţii curente folosite la nivel naţional combinate cu SEPA Credit Transfer (SCT), propunere care a fost supusă consultărilor începând cu luna iunie 2007. SOP este un model pentru autorizare on-line şi schimb de garanţii de plată în timp real în cadrul schemei SCT. Garanţiile de plată pot fi emise în cadrul schemei SCT independent de tehnologia pe care debitorul o poate folosi pentru a autoriza tranzacţiile on-line. Conform acestui model, autorizarea tranzacţiei SOP este un proces bilateral între debitor şi banca debitorului. Creditorul primeşte o garanţie de plată SOP de la banca debitorului prin banca creditorului, indicând ca debitorul a autorizat tranzacţia SOP. O schemă similară va fi dezvoltată pentru iniţierea şi confirmarea plăţilor prin telefonul mobil - m-payments. Telefonul mobil va putea fi utilizat în SEPA pentru a facilita plăţile, fie prin iniţierea plăţii, fie prin autentificarea plăţilor trimise pe un alt canal, de exemplu Internet. Transferul de bani va fi realizat folosind instrumentele de plată SEPA, fie prin transfer credit, fie prin tranzacţie cu card. Telefonul mobil ar putea fi de asemenea folosit pentru procese asociate, de exemplu pentru semnarea unei instrucţiuni de debitare directă (m-mandate). ^Sus
|
