| |
|
|
Dezvoltări ale Sistemului Electronic de Plăţi
Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi, un proiect care a durat doi ani şi jumătate, a fost finalizată în cursul anului 2005 şi a implicat eforturi susţinute din partea comunităţii bancare din România, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului, Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD, ca operator al sistemului de transfer de fonduri din România. Începând cu al doilea trimestru al anului 2005 au intrat în funcţiune componentele Sistemului Electronic de Plăţi: sistemul de plăţi de mare valoare ReGIS, casa de compensare automată SENT şi sistemul SaFIR pentru înregistrarea şi decontarea operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice. Intrarea în funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a riscurilor şi lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de securizare al tranzacţiilor interbancare. Infrastructura de plăţi din România a fost înlocuită treptat, aproape în totalitate, astfel: în luna aprilie 2005, a intrat în funcţiune sistemul ReGIS pentru plăţile de mare valoare, cu procesare pe bază brută şi decontare în timp real, deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Sistemul ReGIS procesează în condiţii de securitate şi cu risc de decontare minim plăţile de mare valoare sau urgente, care reprezintă peste 90 la sută din totalul fondurilor vehiculate prin sistemele de plăţi şi decontări din România. în mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare automată, care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de TransFonD, procesează automat plăţile de mică valoare. Au rămas în afara sistemului doar instrumentele de debit, respectiv cecuri, cambii şi bilete la ordin. Ca agent autorizat al Băncii Naţionale a României, TransFonD realizează prin intermediul celor 42 de sucursale, compensarea manuală a instrumentelor de plată debit pe suport hârtie şi decontarea în sistemul ReGIS a poziţiilor nete rezultate. cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor cu titluri de stat, SaFIR – a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi gestionate de banca centrală în calitate de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Numărul şi valoarea operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă reduse, dar sistemul este important prin suportul pe care îl acordă celorlalte două sisteme de plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.
Este de remarcat ca implementarea Sistemului Electronic de Plăţi a creat posibilitatea procesării integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un proces de reformă a sistemelor de plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice între o parte dintre participanţi. Câteva dezvoltări ale sistemului sunt avute în vedere de comunitatea bancară, astfel: Automatizarea procesării în sistemul SENT a instrumentelor de debit - cecuri, cambii, bilete la ordin, Utilizarea reţelei şi a serviciilor SWIFTNet pentru sistemul SENT, Implementarea unei noi aplicaţii de help-desk, Automatizarea operaţiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Naţională a României, în sistemul SaFIR, Depozitarea, decontarea şi procesarea operaţiunilor cu titluri de stat de tip benchmark în sistemul SaFIR, Dezvoltarea pieţei secundare, prin crearea unei platforme electronice de tranzacţionare, Managementul colateralului, Modelul deţinerilor indirecte, conexiuni transfrontaliere
Proiectul privind automatizarea procesării instrumentelor de debit – cecuri, cambii, bilete la ordin - în sistemul SENT are ca obiective eliminarea totală a hârtiei din circuitul interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare şi decontare automată prin mesaje electronice. Soluţia propusă iniţial în proiectul PHARE ca soluţie definitivă presupune imobilizarea şi dematerializarea instrumentului de debit la unitatea băncii beneficiarului unde este prezentat prima oară pentru încasare. Dematerializarea constă în captarea şi transferul tuturor informaţiilor conţinute de instrumentul fizic, împreună cu imaginea scanată a acestuia, într-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de banca beneficiarului în sistemul SENT şi apoi către unitatea bancară a plătitorului, pentru verificare şi compensare. Procesarea mesajului electronic se realizează în baza unei proceduri similare celei aplicate instrucţiunilor de debitare directă în sistemul SENT. Mesajul electronic, securizat prin semnătură electronică, are aceeaşi valoare legală ca şi instrumentul fizic. Soluţia asigură automatizarea procesării, creează posibilitatea procesării integrate a acestor instrumente şi asigură un timp de procesare redus. Pentru a putea fi aplicată o astfel de soluţie, este necesară modificarea cadrului legislativ privind cecul, cambia şi biletul la ordin, care prevede obligativitatea prezentării instrumentului fizic pentru plată. Având în vedere restricţiile actuale ale cadrului legal, a fost propusă o soluţie în două etape. Prima etapă prevedea circulaţia instrumentelor de debit pe suport hârtie la nivel central în paralel cu mesajele electronice, însoţite opţional de imaginea scanată a suportului fizic. Astfel, mesajul electronic nu are valoare probatorie echivalentă cu a instrumentului fizic, plata urmând a se efectua exclusiv în baza prezentării acestuia. În etapa a doua, după modificarea cadrului legal, ar urma să fie implementată soluţia finală, de procesare cu schimb de imagini digitale ale instrumentelor de debit.  Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale (Sursa: TransFonD) După numeroase întâlniri şi dezbateri la nivelul comunităţii bancare, Asociaţia Română a Băncilor a formulat o propunere în două etape: Într-o primă etapă, aplicabilă imediat, să se centralizeze la TransFonD schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea să se realizeze prin sistemul SENT, utilizând mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML adaptate pentru fiecare instrument de plată în parte. Această soluţie a fost aprobată de Banca Naţională, care a elaborat şi un regulament, analizat în cadrul comunităţii bancare. În etapa a doua, în baza unor studii ce vor fi efectuate de un colectiv mixt format din specialişti ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale a României şi TransFonD, s-ar putea decide asupra modificărilor de natura legislativă şi respectiv a investiţiilor necesare pentru ca circuitul şi procesarea instrumentelor de debit să se facă de o manieră modernizată şi eficientă sau, eventual, chiar asupra soluţiei renunţării totale sau parţiale la utilizarea cecului în efectuarea de plăţi între societăţile comerciale, pe modelul aplicat de ţări din regiune (de exemplu Polonia).
Un alt proiect cu grad mare de interes pentru instituţiile de credit, încă din faza de început a noului sistem, este cel de utilizare a reţelei şi serviciilor SWIFTNet pentru transferul fişierelor în sistemul SENT. Soluţia SWIFTNet Bulk Payments, care realizează schimbul de fişiere reprezentând plăţi de mică valoare prin reţeaua SWIFTNet, folosind serviciile FileAct, oferă o platformă securizată pentru schimbul de loturi de fişiere reprezentând plăţi, în orice format. Utilizatorii actuali ai soluţiei sunt case de compensare, bănci corespondente şi corporaţii. Adoptarea acestei soluţii permite reutilizarea investiţiei în infrastructura SWIFTNet pentru schimbul de fişiere de plăţi de mică valoare şi poate însemna o reducere substanţială a costurilor per mesaj pentru instituţiile de credit, generată de creşterea volumului de mesaje transmise prin SWIFTNet, precum şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea infrastructurii. SWIFTNet permite conectarea tuturor jucătorilor potenţiali implicaţi: corporaţii, bănci, case de compensare, standardizarea tranzacţiei end-to-end şi creşterea gradului de procesare integrată.
|
|