Mesaj ARB privind legea darii in plata

Mesaj ARB privind legea darii in plata

 

Astazi, dupa prezentarea statisticii notificarilor privind darea in plata la 20 iulie 2016, reapar in mod justificat intrebari precum: de ce a aparut aceasta lege, cum s-a ajuns aici, de ce asa putine solicitari de dare in plata, de ce asa putine “cazuri sociale”, etc.

Pentru deslusirea unor raspunsuri cu adevarat obiective ar trebui sa ne intoarcem la unele elemente/premise care ar trebui cu adevarat studiate.

ARB a prezentat, inca din toamna anului trecut, o analiza profesionista a legii darii in plata in care explica lipsa de fundamentare si de obiectivitate a legii. Comunitarea bancara a mentionat pe tot parcursul dezbaterilor ca aplicarea legii darii in plata se va reflecta in restrictionarea accesului la credite si cresterea pretului produselor si serviciilor  bancare in Romania din cauza constituirii de noi provizioane, cerintelor suplimentare de capital si costurilor cu echilibrarea pozitiei valutare a bancilor.

Exista interpretari clare cu privire la posibilele elemente de neconstitutionalitate si in acest sens urmeaza sa se pronunte Curtea Constitutionala. Institutiile de credit s-au vazut nevoite sa caute dreptatea in justitie, avand in vedere, in special, ca le-a fost afectat dreptul de proprietate prevazut de Constitutia Romaniei. Cu toate ca in expunerea de motive s-a invocat transpunerea principiului din directiva 17/2014 si caracterul social al legii, aceasta s-a aplicat retroactiv si nu face diferenta intre clientii care pot plati sau nu mai vor sa plateasca. Desigur, in putinele cazuri cu adevarat sociale s-au adoptat masurile corespunzatoare.

La aceasta s-au adaugat opiniile BNR, BCE, CE, CSM, MJ, MF, Guvernul Romaniei etc…  Nu numai ca nu au fost luate in considerare, ci a fost evitata dezbaterea acestor opinii. Astfel, intelegand ca opinia noastra nu este dezbatuta obiectiv, ajungandu-se chiar ca argumentele noastre sa fie considerate amenintari, ARB a solicitat opinia “majoritatii tacute”, a clientilor actuali si/sau viitori ai industriei. Studiul “Opinia romanilor despre Legea darii in plata” realizat la solicitarea ARB de catre IRSOP Research & Consulting a fost prezentat in aprilie 2016, inainte ca legea sa fie promulgata, si a relevat ca initiativa nu era agreata de public si ca nu era fezabila nici macar din perspectiva electorala. Vorbim deci despre perceptia si deciziile clientilor.

Ce conchideau romanii:

  • 77% (mai mult de trei sferturi dintre romani) considera ca in situatia in care ar exista o lege care obliga banca sa preia casa, atunci de aceasta lege ar trebui sa beneficieze numai cei care nu pot plati si nu cei care pot plati dar nu mai vor;
  • 81% dintre romani considera ca numai cei care au o singura casa si au dificultati de plata trebuie sa beneficieze de o astfel de lege;
  • 94% considera ca bancile nu vor asista pasiv la o lege care le provoaca pierderi si vor lua masuri ca sa evite pierderile;
  • 87% considera ca daca bancile dau credite si nu-si mai recupereaza banii riscul este si al bancilor si al deponentilor;
  • 77% cunosc ca bancile dau credite in principal din banii deponentilor;
  • 86% considera ca pierderile vor fi suportate atat de banci cat si de populatie.

Aceste concluzii nu au fost dezbatute obiectiv dar totusi raspund si astazi la intrebari, constituind cel mai bun instrument de  analiza a comportamentului clientilor vis a vis de aceasta lege. Acest sondaj impreuna cu volumul si structura notificarilor de dare in plata ne face sa intelegem ca in ciuda zgomotului produs de dezbaterea publica romanii au inteles cat de neoportuna este legea  si care sunt implicatiile ei reale. Asa cum am mai declarat, dintr-o astfel de abordare castiga foarte putini si platesc foarte multi.

Asa ne explicam ca:

– numai 3.398 de debitori au apelat la darea in plata, fata de cifra de 800.000 care a stat la baza fundamentarii de catre initiator. De altfel, ARB a declarat in mai multe randuri ca numarul “cazurilor sociale” care ar face obiectul unei astfel de legi nu poate depasi cateva mii si, in nici un caz, nu poate fi vorba de 800.000 (mai mult decat dublul tuturor creditelor cu garantii imobiliare).

– 2.634 de notificari au fost contestate de catre banci (67,4%). In multe dosare, Judecatoriile au ales sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de banci. Astfel, se suspenda judecata pana la pronuntarea si motivarea deciziei Curtii Constitutionale.

– Sub 2.200 notificari ale debitorilor cu intarzieri la plata de peste 90 de zile (56%).

Cresterea din ultima perioada a numarului restantierilor a surprins pe toata lumea cat timp nu exista argumente care sa sustina o astfel de dinamica (veniturile salariale au crescut, somajul a scazut). De aceea, nu gresim daca afirmam ca darea in plata a generat o relaxare la plata creditelor in asteptarea notificarii de dare in plata. A incurajat neplata.

In ceea ce priveste solicitarea listelor debitorilor cu notificari, avand in vedere secretul bancar, institutiile de credit nu pot face publice listele celor care au solicitat darea in plata, dar cei interesati pot accesa portalul Instantelor de Judecata al Ministerului Justitiei pentru a vedea dosarele aflate pe rol aferente legii 77/2016.

Pentru banci, elementul negativ s-a produs odata cu intrarea in vigoare a legii. Cerinta de capital a crescut imediat ce legea a intrat in vigoare. Provizioanele constituite de banci reprezinta un alt element de impact care afecteaza creditarea si veniturile. Iar clientii care doresc sa achizitioneze o locuinta si nu au venituri considerabile pentru avans s-au vazut deja afectati.

Trebuie tratate cu resposabilitate maxima toate celelalte initiative legislative care afecteaza stabilitatea financiara, altfel vom asista la “furtuna perfecta“ in sistemul bancar romanesc si la producerea unui risc sever.

Modul in care se bancile isi vor ajusta politicile de creditare este dependent de capacitatea Romaniei de a alinia practica legislativa la abordarea europeana si de a repecta prevederile inscrise in Constitutia Romaniei.