CREDITAREA, ÎNTRE CADRUL JURIDIC IMPREDICTIBIL ȘI DOBÂNZILE REDUSE

 

creditarea

Creditarea este afectată de lipsa încrederii, mai ales acum după aprobarea legii dării în plată cât și din cauza anumitor inițiative legislative afl ate în dezbatere, absența proiectelor mari de investiții și reglementările europene care au condus la o restrictivitate sporită în ceea ce privește accesul clientului la creditare.

Cel mai important risc sistemic identificat în Raportul asupra Stabilității Financiare BNR din aprilie 2016 a fost riscul unui cadru legal incert și impredictibil în domeniul financiar bancar. Acest risc sistemic sever s-a concretizat parțial prin aprobarea Legii dării în plată. Trebuie tratate cu resposabilitate maximă toate celelalte inițiative legislative care afectează stabilitatea financiară, altfel vom asista la “furtuna perfectă“ în sistemul bancar românesc și la producerea acestui risc sever în integralitate. Un alt risc ridicat indicat în raportul BNR este riscul generat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În plan intern ar trebui să asistăm la asumarea responsabilității întregii clase politice și la adoptarea unui ansamblu coerent de politici în domeniul macroeconomic care să facă posibilă evoluția economiei românești și asigurarea stabilității sistemului financiar. Acordarea unui credit depinde de climatul de încredere. În pofida faptului că avem lichiditate în sistem și costul creditului este redus, există riscul ca banii să ia altă direcție.

Dacă nu luăm în calcul o majorare a creditării generată de nevoia de alocare de resurse crescute pentru finanțarea proiectelor mari sau cofinanțări ample pe zona fondurilor europene, atunci perspectiva creditării este relativ staționară. În această situație, estimăm o creștere a creditului neguvernamental de aproximativ 5% în ritm anual.

În luna iunie 2016, creditul neguvernamental a avansat cu 1,2% în ritm anual, fiind cifrat la aproximativ 48,3 miliarde euro.

creditarea-2În portofoliul băncilor, viteza de creștere a creditării în lei este de câteva ori mai redusă, în ritm anual, la companii față de populație. Și asta în condițiile în care dobânzile sunt la minim istoric.

De altfel, creșterea creditului acordat populatiei în lei, cu un ritm anual de aproximativ 30% din prima parte a anului, este puțin probabil să se înregistreze în semestrul II. Este posibil să asistăm la o orientare predilectă spre creditarea corporate, în perioada imediat următoare. Astfel, pe fondul unei legislații incerte și impredictibile pe zona retail, această expansiune a creditului în lei pentru populație se va reduce succesiv și este posibil să se înregistreze o accelerare a ritmului creditării pe zona companiilor.

Comunitatea bancară consideră că ar trebui să devină o preocupare pentru autorități sustenabilitatea unui mediu de business competitiv.

Comunitatea bancară consideră că ar trebui să devină o preocupare pentru autorități sustenabilitatea unui mediu de business competitiv. Economia României ar putea fi hrănită prin supapa fondurilor europene și prin angrenarea creditării în procesul de absorbție a fondurilor europene. Anul 2016 este deosebit de important pentru absorbția fondurilor europene, în contextul suprapunerii celor două exerciții financiare privind instrumentele structurale. Rata de absorbţie curentă (sume declarate CE) este de 69.20%, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României, inclusiv prin demersuri pentru întărirea disciplinei financiare. În România, băncile asigură aproximativ 90% din finanțarea economiei. La nivel european, băncile reprezintă aproximativ 85% din întregul sistem financiar din UE. În SUA, companiile se finanțează prin credit bancar în proporție de doar 20%.

Considerăm că ar trebui evitată orice nouă propunere legislativă și corectate legile existente care afectează disciplina de creditare și unde aplicabilitatea legii depinde de buna credință, mai ales acum când economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar și de resurse pentru creditare. Raportul credite / depozite se situa la 83,66% la finele lunii iunie 2016. Perspectivele sistemului bancar românesc sunt dependente printre altele și de concordanța actului legislativ intern în materia bancară cu principiile impuse de directivele europene pentru reglementarea uniformă a sistemului bancar european. Orice abatere de la normele europene, în sensul introducerii în plan local a unei legislații mai defavorabile, mută opțiunile de investire de pe harta României.

Comunitarea bancară a menționat pe tot parcursul dezbaterilor că aplicarea legii dării în plată se va refl ecta în restricționarea accesului la credite și creșterea prețului produselor și serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerințelor suplimentare de capital și costurilor cu echilibrarea poziției valutare a băncilor. Pentru investitorii existenți coerența actului legislativ și predictibilitatea mediului de business sunt esențiale, iar în momentul în care nu se asigură aceste condiții, investitorul este într-un fel obligat să se replieze pe piețe ce oferă o mai mare stabilitate din toate punctele de vedere.

Gradul de intermediere financiară în România este unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană, de 30%, fiind de fapt un sfert din media europeană. Comunitatea bancară a atras atenția că a permite prin lege ca să existe dreptul de a nu mai plăti datoriile contractate de debitori la bănci, indiferent dacă clientul poate sau nu să plătească, va duce la afectarea stabilităţii sistemului bancar și a economiei naţionale.

Trebuie căutate soluții pentru finanțarea IMM-urilor pentru a deveni mulțumitoare, fie că procedăm la accelerarea capitalizării IMM-uri, fie la programe care să crească gradul de încredere al partenerilor. Trebuie gândite planuri multianuale de garantare pentru creditarea IMM-urilor.

În ultima perioadă am asistat la scăderea ratelor dobânzilor la valori minime istorice. Pe segmentul societăților nefinanciare, scăderea ratei medii a dobânzii la creditele noi în lei a fost mai pronunțată (-1,8 puncte procentuale, până la 4% în mai 2016), potrivit datelor BNR. Sunt și companii creditate cu dobânzi sub 3%.

indatorarea-companiilor

Trebuie luat în calcul riscul majorării dobânzilor și impactul asupra neperformanței viitoare a unor clase de active.

Principalele probleme presante pentru companii sunt fiscalitatea, impredictibilitatea mediului fi scal și concurenţa, potrivit sondajului efectuat de BNR. Astfel, accesul la finanțare nu este o problemă presantă, nici măcar moderat presantă pentru companii. Peste 60% dintre companii afirmă că accesul la finanţare este o problemă puțin presantă.

Aproximativ 57% dintre firme afirmă că nu ar lua un credit în lei și 62% dintre firme nu ar lua un credit în euro, indiferent de cost. Firmele se bazează preponderent pe finanțarea internă în condițiile în care 45% au optat pentru reinvestirea profitului sau vânzarea de active ca sursă de finanțare.

Raportul asupra stabilității financiare BNR arată că în luna iunie 2015, ansamblul sectorului companiilor nefinanciare a înregistrat indicatori de profitabilitate, lichiditate și solvabilitate în creștere față de aceeași perioadă a anului 2014. Astfel, rata de rentabilitate a capitalurilor companiilor nefinanciare a crescut de la 13,9 % în luna iunie 2014 la 15,1% în luna iunie 2015, principalii factori determinanți fiind majorarea vitezei de rotație a activelor și marja profitului. Pentru comparație, la nivelul sistemului bancar ROE a fost de 6,4%, în semestrul I din 2015.

Prudenţa manifestată de bănci în creditarea sectorului real al economiei este determinată de disciplina financiară laxă, recurgerea abuzivă a companiilor la procedura de insolvenţă în anumite situaţii, precum și de constrângerile de finanţare implementate în perioada crizei.

Dacă s-ar fi introdus un filtru la creditarea persoanelor juridice și ar crește gradul de utilizare al garanțiilor pentru a asigura o cerere solvabilă, creditele noi acordate ar înregistra un ritm de creștere mai amplu.

Statistica BNR arătă că rata de neperformanță în cazul IMM-urilor era de 31,5% la finele anului 2015. Practic un leu din trei lei plasați în creditele IMM-urilor nu se mai întoarce la bancă. În schimb, banca este obligată să provizioneze corespunzător expunerile neperformante.

Necesarul sporit de provizioane afectează profitabilitatea și creditarea. Firmele aflate în insolvență afectează disciplina la plată în economie. Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei și de insolvenţă a fost publicată în Monitorul Oficial pe 25 iunie 2014 după mai mult de doi ani de dezbateri.

Problema pe care a ridicat-o comunitatea bancară la momentul respectiv era dată de aplicarea legii. Șansele de îndeplinire a planului de reorganizare erau foarte reduse în cazul prevederilor înscrise în legea veche și considerăm că putem vedea efectul noii legi în cifre pe termen mediu și nu imediat.

Pe parcursul anului 2015 s-a înregistrat, pe de o parte, o tendință favorabilă în ceea ce privește dinamica firmelor care și-au declarat insolvența în sensul că s-a redus cu 50% numărul firmelor, până la 10 mii de companii, însă pe de altă parte, s-a sesizat creșterea incidenței insolvenței în rândul firmelor de mari dimensiuni.

rata-creditelor-neperformante

Numărul societăţilor intrate în insolvenţă în primele șase luni ale anului 2016 este de 4.468, în scădere cu 22,11% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Trebuie menționat că jumătate din creditele neperformante din bilanțul băncilor sunt generate de companiile ajunse în insolvență. Datele incluse în Raportul BNR asupra Stabilității financiare arată că firmele afl ate în insolvență generau la jumătatea anului trecut aproximativ 22% din restanțele către furnizori și aproape jumătate din sumele restante față de stat și alți creditori.

Șansele de redresare sunt relativ scăzute, existând o probabilitate redusă ca acele credite, acordate companiilor care ulterior au intrat în insolvență, să redevină performante. Cum probabilitatea de nerambursare este mare, banca trebuie să-și asume riscuri corespunzătoare pentru acel rol pe care îl are de intermediar al banilor. Băncile au aplicat măsuri de restructurare sau refinanțare acelor debitori care s-au confruntat cu dificultăți financiare.

Finanțarea în timpul procedurii este o posibilitate, dar trebuie analizat fiecare caz în parte. Rolul băncilor în economie este de intermediar.

Riscul asumat de bancă trebuie balansat în mod corespunzător, obiectivul fiind acela de a promova o creditare sustenabilă și profitabilă care să nu ridice nicio problemă în restituirea banilor împrumutaţi, protejând în acest mod și deponenții. Disponibilitatea băncilor de a credita o companie, fie ea și în insolvență, este direct proporțională cu șansele de rambursare.

Curățarea bilanțurilor și schimbarea metodologiei de calcul a creditelor neperformante au condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformate, rata NPL fiind de 11,3% în iunie 2016. Asociaţia Română a Băncilor susţine transpunerea corespunzătoare a cadrului juridic european, în acest mod fiind asigurate stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ și a raporturilor de creditare, fiind evitate hazardul moral și consecințele negative atât pentru consumatori, sistemul bancar, cât și pentru economie în general.

Legea dării în plată

Legea privind Darea în plată 77/2016 a intrat în vigoare în luna mai 2016, în pofida faptului că prevederile acesteia au fost contestate de comunitatea bancară, Banca Națională a României, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, etc. Legea se aplică creditelor garantate cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă, de până în 250.000 euro.

Legea adoptată contravine prevederilor din Constituţia României, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, și Codului Civil. Astfel, această lege încalcă principiile neretroactivităţii, predictibilităţii și proporţionalităţii legii, precum și dreptul de proprietate prevăzute de Constituţia României.

Cu toate că în expunerea de motive s-a invocat transpunerea principiului din Directiva 17/2014 și caracterul social al legii, aceasta s-a aplicat retroactiv și nu face diferenţa între clienţii care nu pot plăti sau nu mai vor să plătească.

Legislația europeană prin Directiva 17/2014 are la bază o serie de principii clare de acțiune și cel mai important dintre ele este legat de aplicarea doar la contractele viitoare.

Ajustarea adecvată a politicilor de creditare la care asistăm în această perioadă este consecința directă a aprobării legii dării în plată, în vederea menținerii stabilității sistemului bancar și în absența predictibilității cadrului juridic.

Comunitarea bancară a menționat pe tot parcursul dezbaterilor că aplicarea acestei legi se va reflecta în restricționarea accesului la credite și creșterea prețului produselor și serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerințelor suplimentare de capital și costurilor cu echilibrarea poziției valutare a băncilor. Există interpretari clare ale industriei financiare, Băncii Centrale Europene și ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstituționalitate și în acest sens urmează să se pronunțe Curtea Constituțională.

Aceste elemente de neconstituționalitate împreună cu modificarea contractelor încheiate legal în trecut cu băncile sunt luate în considerare de către instituțiile de credit cu privire la modul în care vor acționa în continuare.

Impactul legii

  • Măsuri prudențiale cu impact negativ asupra dinamicii creditării, blocarea pieței imobiliare cu reducerea accesului familiilor la cumpărarea unei locuințe și creșterea prețurilor la chirii
  • Restricţionarea accesului la credit cu impact negativ pe orizontală asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei materialelor de construcţii și numărului de tranzacţii imobiliare
  • Aplicarea acestei legi se va reflecta în creșterea prețului produselor și serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerințelor suplimentare de capital, costurile cu echilibrarea poziției valutare a băncilor, etc
  • Costuri finale pentru statul român prin:
    • aplicarea prevederilor privind încălcarea Tratatului European și/sau din procese internaționale
    • posibila scădere a rating-ului României sub nivelul investment grade cu consecința unor costuri mai mari la împrumuturi pentru statul român
    • reducerea veniturilor la bugetul statului din contribuțiile tuturor industriilor afectate de lege.

Proiectul legislativ privind conversia creditelor

Asociația Română a Băncilor consideră că inițiativa legislativă privind rambursarea creditului la cursul existent în luna acordării creditului încalcă prevederile Directivei europene 17/2014 (privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale), încalcă principiul neretroactivității legii civile, iar propunerea legislativă aduce atingere prevederilor din Constituția României prin afectarea dreptului de proprietate garantat de aceasta.

Aprobarea acestei inițiative legislative ar aduce prejudicii importante sistemului bancar și economiei în ansamblu. Impactul cuantificat generat de aplicarea inițiativei de modificare a OUG 50/2010 ar consta în pierderi pentru sistemul bancar estimate pentru perioada următoare de ordinul miliardelor de euro, iar solvabilitatea sistemului ar scădea îngrijorător. Propunerea legislativă contravine dispozițiilor comunitare din Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale act comunitar ce trebuia transpus în legislația Statelor Membre nu mai târziu de 21 martie 2016.

Astfel, la art. 23, alin. 3 menționează că rata de schimb valutar la care consumatorul are dreptul de a converti creditul în altă monedă este aceea din ziua aplicării conversiei și nu cea din momentul acordării creditului. Se menționează în mod explicit că Statele Membre pot aduce modifi cări suplimentare privind creditele acordate în valută atât timp cât aceste modificări nu se aplică cu efect retroactiv.

Având în vedere toate considerentele și consecințele negative detaliate mai sus, susținem respingerea propunerii legislative de modificare a OUG 50/2010, referitoare la rambursarea la cursul de la data acordării creditului.

Ținând cont de impactul sistemic generat de o reglementare neconformă cu principiile dreptului european, considerăm imperios necesară consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene.