Comunitatea bancară sprijină

Comunitatea bancară sprijină

 

Combaterea excluziunii financiare

Gabriela Folcuţ, Consilier Comunicare Asociaţia Română a Băncilor – Piața Financiară, iunie 2013

Comunitatea bancara sprijină obiectivele de combatere a excluziunii financiare prin facilitarea accesului cetățenilor la  produsele si serviciile bancare, mai ales ca România se afla printre tarile cu cel mai redus grad de bancarizare din Uniunea Europeana, de 57%. Aplicarea însa a unor masuri legislative la nivel european ar trebui sa aducă valoare adăugată, propunerile sa fie proporționate în raport cu nevoile reale si sa tina cont de specificitatea piețelor locale.

Comisia Europeana a lansat în luna mai 2013 propunerea de directiva pentru uniformizarea practicilor la nivel European pe zona conturilor bancare care înglobează accesul la un cont de plăți de baza, transparenta comisioanelor la contul curent si mobilitatea  conturilor. Obiectivul acestui demers consta în favorizarea accesului la un cont de plăți de baza pentru creșterea  gradului de bancarizare în special în statele emergente, comparabilitatea comisioanelor la conturile bancare si o mobilitate sporita a conturilor curente. Trebuie sa ne asiguram ca propunerea actuala este în conformitate cu principiul subsidiarității,  adică stabilirea nivelului de intervenție cel mai potrivit între Uniunea Europeana si statele membre.

Potrivit studiului intitulat „Special Eurobarometer 373, Retail Financial Services– Report” din martie 2012, ratele de acces la contul bancar sunt între 67% si 100% în 25 de state membre ale UE. România si Bulgaria sunt în mod special vizate de masurile care se au în vedere privind accesul la un cont de plăți de baza, în condițiile în care  ratele de acces la un cont  bancar se încadrează în afara  valorilor înregistrate în cele 25 de state. Aceasta situație se înregistrează în condițiile în care în România nu exista dificultăți la deschiderea unui cont bancar si sunt respectate masurile legale privind combaterea spălării  banilor. Ar trebui sa se tina cont de nevoia de accesare a produselor si serviciilor bancare în funcție de nivelul  veniturilor si de gradul de cunoaștere a acestora. Sunt alte motive pentru care o parte a populației nu are nevoie de servicii  bancare, unul dintre acestea fiind venitul scăzut. Câștigul salarial mediu nominal net în România este de aproximativ 370 de euro, în timp ce salariul minim pe economie tinde spre 180 de euro. Departe de salariile europenilor, la acest capitol România  este plasata alături de Bulgaria pe ultimele locuri ale clasamentului statelor din Uniunea Europeana.

La nivelul întregii populații, produsele bancare sunt destul de puțin cunoscute în România. Gradul de cunoaștere a produselor, la nivelul întregii populații, este asociat cu gradul de utilizare a acestora, dar nu toate produsele sunt cunoscute la fel de bine  de către utilizatorii lor. Spre exemplu, în cazul contului curent, 62% din populație declara un grad de cunoaștere foarte scăzut,  potrivit studiului „Nivelul de educație financiara al românilor“ realizat de GFK România în 2011. Ar fi de dorit sa se cunoască si statistica celor care știu sau nu ca în spatele unui card deținut se afla un cont curent deschis de banca.

Ar trebui privit distinct obiectivul de combatere  a excluziunii de cel privind accesul transfrontalier. Directiva în forma  propusă urmărește în prezent doua obiective diferite de reglementare pentru a facilita accesul la conturi de plăți de baza pentru  consumatorii  nebancarizați la nivel național si pentru a se asigura ca la nivel transfrontalier clienților nu li se refuza accesul la servicii de plata. Consumatorii din Europa si-ar putea deschide un cont de plăți la orice prestator de servicii de plata din UE,  indiferent daca sunt sau nu rezidenți ai tarii în care își are sediul prestatorul.

Propunerea de directiva promovează un cont de plăți cu caracteristici de baza, care nu are trăsăturile distinctive de orice alte conturi de plăți curente. Cerințele acestei prevederi ar putea impacta durabilitatea pentru produsele de plăți periodice si pot  duce la afectarea bazei existente de conturi de plăți curente, afectând implicit si profitabilitatea.

Ar trebui sa existe o distincție între conturi de plăți cu caracteristica de baza si conturi de plăți curente,în ceea ce privește funcționalitatea. Totodată, propunerea de directivă facilitează procesul pe care îl presupune transferarea conturilor bancare. Un consumator poate solicita transferul către un alt cont al ordinelor de plata, cum ar fi Transfer Credit sau Direct Debit înregistrate într-un anumit cont. Prestatorii de servicii de plata trebuie sa efectueze toate  demersurile necesare pentru  egalizarea transferului. Un serviciu de mobilitate a conturilor ar trebui sa se concentreze pe furnizarea unei soluții eficiente  in  interiorul unui stat membru la nivel național, mai degrabă decât la nivelul UE. Aici intervin probleme practice de natura  juridica, de adaptare a sistemelor si, de ce nu, probleme de limba. Mobilitatea conturilor s-a realizat prin autoreglementare la  nivel național. Regulile comune privind  mobilitatea conturilor curente în lei ale persoanelor fizice definesc termenii, regulile si procedurile de furnizare a serviciilor privind mobilitatea contului curent. Acestea sunt în conformitate cu reglementările si practicile naționale în  domeniul plăților si cu principiile comune privind mobilitatea conturilor emise de Comitetul European pentru Industria Bancara (EBIC).

Industria bancara rămâne  angajata în ceea ce privește masurile de autoreglementare la nivel european. Comparabilitatea  comisioanelor la contul curent, prin uniformizarea denumirilor a cel puțin 20 dintre cele mai obișnuite servicii furnizate si  comisioanele percepute pentru fiecare dintre acestea, permite consumatorilor sa facă alegeri în cunoștință de cauza. Însa,  realizarea unei terminologii standardizate va fi dificil de implementat,  mai ales la nivel european, generând remodelarea  ofertei actuale si putând afecta chiar si concurenta.

Descarca